Consiliul Unirii

Unirea Face Puterea

Participantii despre conferinta Consiliului Unirii de la Bucuresti

Moto: „Putem ierta, dar nu putem uita”

În suita manifestărilor dedicate condamnării Raptului Basarabiei de către imperiile ţarist şi sovietic se înscrie şi Conferinţa Consiliului Unirii din data de 19 aprilie 2012, desfăşurată la sala de festivităţi a Hotelului „Hanul lui Manuc”, din Bucureşti.

Conferinţa a fost consacrată comemorării a 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei de către Imperiul Ţarist. La data de 16 mai 2012 se împlinesc 200 de ani de la încheierea Tratatului de pace de la Bucureşti, încheiat între Imperiul Rus şi Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806-1812, în urma căruia Imperiul Ţarist a ocupat o parte din teritoriului vechiului Principat al Moldovei, care pierduse în anul 1775 şi Bucovina.

Conform articolelor 4 şi 5 ale Tratatului, trecea în componenţa Imperiului Rus un teritoriu de 45.630 km2, cu 482.630 de locuitori, 5 cetăţi, 17 oraşe şi 695 sate (în baza recensământului ordonat de autorităţile ţariste în anul 1817), însemnând Ţinuturile Hotin, Soroca, Orhei, Lăpuşna, Greceni, Hotărniceni, Codru, Tighina, Cârligătura, Fălciu, partea răsăriteană a Ţinutului Iaşilor şi Bugeacul. Raptul s-a făcut cu încălcarea tratatelor în vigoare şi a dreptului internaţional, valabil în epocă, deoarece Moldova nu era o provincie turcă.

Pornind de la această dramatică istorie, Consiliul Unirii, care include un mare număr de aderenţi la platforma unionistă prin asociaţii din spaţiul românesc şi din comunităţile de peste hotare, prin partide de pe ambele maluri ale Prutului propune Parlamentelor şi Guvernelor României şi ale Republicii Moldova, Bisericii Ortodoxe Române, celorlalte culte religioase şi mass media româneşti şi de pretutindeni, să adopte şi să sprijine Programul de acţiuni şi manifestări naţionale „Cu privire la organizarea şi desfăşurarea acţiunilor dedicate Zilei comemorării a 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei de către Imperiul Rus în 1812 şi a victimelor acestei ocupaţii”.

Consiliul Unirii s-a reactivat în aprilie 2012, preluând acţiunile desfăşurate de Consiliul Naţional al Unirii, înfiinţat pe 1 decembrie 1991 la Chişinău, de către parlamentari de la Bucureşti şi Chişinău. Acum, Consiliul Naţional al Reîntregirii este înregistrat la Bucureşti şi este condus, ca şi CNU din 1991, de Mircea Druc.

Consiliul Unirii promovează ideea Unirii României cu Republica Moldova, coagulează eforturile tuturor asociaţiilor pentru salvarea limbii şi a culturii româneşti. Consiliul solicită Parlamentelor şi Guvernelor celor două ţări româneşti să pregătească Unirea României şi Republicii Moldova, să recunoască şi să sprijine Consiliul Unirii. În ziua de 25 martie 2012 a avut loc, la Chişinău, un Marş al Unirii, iar în zilele de 13-16 mai vor avea loc ample manifestări dedicate comemorării Raptului Basarabiei şi pregătirii populaţiei pentru Unire.

La conferinţa Consiliului Unirii, care are 8 copreşedinţi, au absentat motivat academicianul Nicolae Dabija, Gheorghe Mârzenco şi Timotei Ţurcanu.

Au susţinut alocuţiuni în cadrul conferinţei:

  1. Doctor în filologia română, Vitalia Pavlicenco, moderatorul conferinţei, ex-deputat în Parlamentul de la Chişinău, distinsă cu Ordinul Naţional al României „Pentru Merit” în grad de Comandor, preşedintele Partidului Naţional Liberal din Republica Moldova, copreşedinte al Consiliului Unirii.
  2. Ştefan Maimescu, ex-deputat, membru al Consiliului Unirii, membru al Consiliului „Parlamentul 1990”, preşedintele Asociaţiei socio-culturale „Maluri de Prut” din Italia. Şcolile româneşti şi reprezentanţii Bisericii Ortodoxe din Italia, precum şi românii, care lucrează acolo, luptă pentru Unire. „La datele de 16 mai 1812, 26-28 iunie 1940 şi 24 august 1944 s-au comis acte criminale, împotriva românilor, de către imperialiştii ruşi şi sovietici. În prezent Unirea este boicotată de către ruşi şi ucrainieni. Doina şi Ion Aldea Teodorovici, Grigore Vieru, Gheorghe Ghimpu, Dumitru Matcovschi şi alţi români s-au jertfit pentru Unire” – a spus dl Maimescu.
  3. Profesor doctor Mircea Druc, preşedintele Consiliului Naţional al Reîntregirii, înfiinţat la data de 1 decembrie 1991 cu denumirea Consiliul Naţional al Unirii, apreciază că evenimentul din 27 august 1991 nu a fost pregătit temeinic de către patrioţii de la Chişinău. Prezentul este favorabil îndeplinirii dezideratului Unirii României cu Republica Moldova. Membrii Consiliului Unirii trebuie să atragă toate Asociaţiile Obşteşti, reprezentanţii tuturor Cultelor Religioase, Şcolile, precum şi un mare număr de patrioţi români din ambele state româneşti şi din diasporă, care simt şi trăiesc româneşte. Se propune să se întreprindă măsuri ferme pentru realizarea, la Chişinău, a unui Parlament puternic, favorabil Unirii. La Bucureşti – să fie votaţi numai cei care militează pentru Unirea politică, economică şi culturală a românilor.
  4. Avocatul Gheorghe Viţă, jurist, preşedintele Uniunii Românilor din Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa. Domnul avocat a precizat că la data de 16 mai 1812 Rusia a comis o oribilă crimă împotriva românilor, iar Consiliului Unirii sprijină concret acţiunea de repunere în drepturi a cetăţenilor români, cărora administraţia comunistă, instituită la Chişinău după 24 august 1944, le-au anulat cetăţenia română. Solicită Parlamentului României să modifice Legea 119 din 1996, completând articolul 44, aliniatul 6 din această lege: „Cetăţenii români şi descendenţii lor până la gradul III, ale căror acte de Stare Civilă au fost înregistrate în localităţi, ce au aparţinut României, iar în prezent se află sub administraţia altor state, pot solicita întocmirea Actelor de Stare Civilă, la toate Direcţiile de Stare Civilă din România, în baza extrasului de pe Actul de Stare Civilă, ce se găseşte în păstrarea arhivelor Naţionale din aceste state”. Se propune şi modificarea articolului 11 din Legea Cetăţeniei Române: „Persoanele care au dobândit cetăţenia română prin naştere, potrivit legilor în vigoare până la 23 august 1944, precum şi descendenţii lor până la gradul III, pot solicita transcrierea sau înscrierea în Registrul de Stare Civilă Române a certificatelor sau extraselor de Stare Civilă eliberate de autorităţile străine, în condiţiile Legii nr. 11 din 1996, cu privire la Actele de Stare Civilă. Locuitorii basarabeni născuţi în România până la gradul III au dreptul la cetăţenie română”.
  5. Locotenent-colonel Anatol Caraman, cavaler al Ordinului „Ştefan cel Mare”, preşedintele Asociaţiei Veteranilor Războiului 1992 „Tiras-Tighina”,  apreciază că furtul Basarabiei în 1812 constituie o crimă la adresa românilor. Domnul Anatol Caraman a prezentat Programul de acţiuni şi manifestări dedicate evenimentului comemorat:
  1. Să se ţină o şedinţă comună a Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău, în care să se evoce evenimentele tragice de acum 200 de ani pentru partea de est a Moldovei şi să fie comemorate victimele ocupaţiei ruso-sovietice din stânga Prutului.
  2. Guvernele de la Bucureşti şi Chişinău să adopte o poziţie comună în legătură cu ziua de 16 mai 2012 şi să o declare Zi de doliu pentru comemorarea celor 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei şi a victimelor ocupaţiei. În această zi să fie coborâte în bernă Drapelele de stat la Chişinău şi Bucureşti (locul semnării odiosului dictat), precum şi în alte localităţi ale Republicii Moldova şi ale României.
  3. Parlamentul României să modifice art. 11 din Legea cetăţeniei române, nr. 21/1991, şi art. 43, aliniatul 4, din Legea actelor de stare civilă, în ceea ce priveşte calitatea de cetăţean român a locuitorilor din Basarabia, Bucovina şi nordul Bucovinei, după care, la autoritatea administrativă să se facă simple verificări şi înregistrări în evidenţa populaţiei, cu eliberarea actelor de stare civilă.
  4. Autorităţile Administraţiei Publice locale să elaboreze şi să realizeze planuri de acţiuni dedicate comemorării a 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei.
  5. Să se facă angajamente publice şi să se asigure fondurile necesare pentru ridicarea  Memorialului Patimilor Româneşti, a cărui motivaţie a fost adoptată ca document politic în plenul Senatului României încă din anul 2009.
  6. Să se realizeze câte un muzeu la Bucureşti şi la Chişinău (lângă Ambasada Rusiei), dedicat victimelor celor 200 de ani de ocupaţie rusească, cu suportul economic al guvernului României.
  7. Să fie dezvelită o placă comemorativă „Anul 1812 – Raptul Basarabiei” pe clădirea „Hanul lui Manuc” din Bucureşti, unde s-a semnat tratatul.
  8. Cultele religioase din România şi Republica Moldova să pomenească victimele ocupaţiei ruseşti şi să cheme enoriaşii la momente de doliu. În ziua de 16 mai 2012, la ora 12:00, să bată clopotele în semn de doliu şi să fie păstrat pe teritoriile României şi Republicii Moldova un moment de reculegere.
  9. Se recomandă mass media din cele două state româneşti şi din întreaga lume să menţioneze semnificaţia zilei de 16 mai şi să transmită acţiunile de comemorare a celor 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei.

S-a trimis o scrisoare Preşedintelui României pentru sprijinirea acestor acţiuni.

VI. Victor Crăciun, preşedintele Ligii Culturale a românilor de pretutindeni, a susţinut că problemele politice, economice şi culturale au un rol hotărâtor în înfăptuirii Unirii. În acest sens, ar trebui să se desfăşoare manifestaţii, dedicate acestei comemorări, la Istanbul, Moscova, Bucureşti, Chişinău şi alte oraşe. Conţinutul Tratatului din 16 mai 1812 va fi publicat în limbile română, rusă, turcă, engleză, franceză şi germană. Republica Moldova poate şi trebuie să joace un rol important în înfăptuirea Unirii.

VII. Octavian Căpăţînă, cercetător principal la Institutul de proiectări pentru Automatizări, a făcut o scurtă prezentare a unui proiect de propuneri ale Consiliului Unirii pentru Executivele şi Parlamentele de la Chişinău şi Bucureşti privind integrarea economică a celor două state româneşti în beneficiul cetăţenilor. El a propus să se amplifice schimburile economice între România şi Republica Moldova, prin reducerea taxelor vamale, precum şi prin înfiinţarea unei bănci comune, pentru acordarea de credite avantajoase. Se propune să se pună mare accent pe asigurarea gazelor, a energiei electrice, pe modernizarea transporturilor rutiere şi feroviare şi să se lărgească contactele cu cei 13 milioane de români care trăiesc în afara cadrului naţional.

VII. Generalul de armată în retragere Mircea Chelaru a solicitat conducerilor politice de la Bucureşti şi Chişinău să fie primenite şi determinate să înfăptuiască Unirea. Ca direcţii de acţiune propune Unirea Ministerelor Culturii de la Bucureşti şi Chişinău, precum şi Unirea politică şi economică, un milion de români din România urmând să primească, dacă s-ar decide, cetăţenia moldovenească în Republica Moldova, pentru că, la timpul lor, s-au refugiat, fugind de urgia sovietică.

VIII. Eugen Mihalache, reprezentantul PPDD, care a semnat aderenţa la Consiliul Unirii, a cerut ca, la Chişinău, să fie numit un Ambasador al României dintre românii basarabeni şi a invocat alte intenţii ale formaţiunii, a propus să se anuleze taxa de 500 EUR pentru cetăţenii români din Basarabia care doresc să viziteze România şi să se acorde cetăţenia română necondiţionat.

IX. Colonel în rezervă Anatol Munteanu, care a lucrat în armata sovietică, în armata Republicii Moldova şi în armata română, a primit cetăţenia română şi în curând va edita cartea „Sacrificiu şi trădare”, în care va povesti că basarabenii care trăiesc în România vor sprijini cu ardoare Unirea României cu Republica Moldova.

Asociaţia Veteranilor de Război de la Chişinău va edita Revista „Războiul”. Asociaţia Probasarabia, Bucovina şi Ţinutul Herţa a reeditat Revista „Viaţa Basarabiei”, editată iniţial, în 1934, de către Pann Halipa.

În cadrul conferinţei s-a difuzat cartea „Basarabia sub jugul colonial al Rusiei ţariste, 1812-1917”, autor – prof. universitar, doctor hab. în istorie Anton Moraru.

Informaţii actualizate pot fi găsite pe web-site-ul Consiliului Unirii: www.consiliul-unirii.ro

col. (rtr.) Constantin CHIPER

prof. dr. Mircea Druc

Lista participantilor la conferinta de la Bucuresti

Manu Iosifescu Valentin, pensionar, fost cercetător ştiinţific, Bucureşti

Druc Mircea, pensionar, economist, Bucureşti

Rusanovschii Constantin, pensionar, inginer, Bacău

Clenciu Marian, pensionar, Bucureşti

Paul Dorin Teodor, Bucureşti

Scorpan Asea, profesoară, Chişinău

Druţa Filipp, jurist, Chişinău

Teodorescu Mihai, antreprenor, Bucureşti

Viţă Gheorghe, jurist, Chişinău

Serafim Florea, avocat (Londra) executiv (ONG)

Sprînceană Radu, director financiar, Chişinău

Lulea Marius, inginer, Bucureşti

Laşcu Sergiu, prim-vicepreşeinte al PNR, Chişinău

Valeriu Ciubotaru, preşedintele Partidul Naţional Roman, Chişinău

Viţă Iulian, doctorand ASE, Chişinău

Viorel Speteanu, Bucureşti

Bagiu Ovidiu, preşedinte „Fapte”, Bucureşti

Petrescu Raimond-Florin, profesor, Bârlad

Bârdan Raine, profesor, Bucureşti

Geo Stroe, preşedintele Fundaţiei daco-române

Ioan Danila, ziarist, Bucureşti

Guzun Eugeniu, Radio-România Actualităţi

Olga Sandu, istoric, Radio-România Actualităţi

Madana Diaconu, Radio-România Actualităţi

Alexandru Budişteanu, preşedinte emerit ESV Romania, arhitect, Bucureşti

Pavel Munteanu, Spirit Romanesc, Chişinău

Iulia Modiga, Agenţia Info-prut, Bucureşti

Dacian Dumitrescu, Asociaţia ProBasarabia, Bucureşti

Tudor Ionescu, avocat, Noua Dreaptă, Bucureşti

Dumitru Ilinca, preşedintele Asociaţiei „Maluri de Prut”, Italia-Bucureşti

Ciuceanu Radu, director „Academia Română”

Buhoci P, pensionar

Ştefan Maimescu, copreşedinte al Consiliului Unirii

Mihai Dembiţchi, membru al Consiliului Unirii

Maxian Gheorghe, director Muzeul de istorie din Orhei

Căpăţină Octavian, cercetător, Cluj Napoca

Mazilu Răzvan, redactor Resboiu.ro, Com.Berceni, Ilfov

Tabara Marian, Bucureşti

Adrian Pop, Craiova

Cioroianu Cealia, Craiova

Surugiu, Bucureşti

Florin Dobrescu, preşedintele Partidului ,,Totul pentru Ţară,, Bucureşti

Eugen Mihalache, vicepreşedinte al PP-DD, Bucureşti

Mariuţă Dan Ioan, preşedinte Asociaţiei „Realitate şi Adevăr”, Alba Iulia

Ghimişescu Claudiu, Bucureşti

Pavlicenco Vitalia, preşedintele PNL, Chişinău

Loading Facebook Comments ...

4 Comments

Add a Comment
  1. Conferința Internațională:
    “ANUL 1812″, Chișinău, 26-27 Aprilie 2012.

    ” Tratatul de Pace de la Bucuresti din 1812
    si impactul lui asupra istoriei românilor.
    200 de ani de la anexarea Basarabiei
    de catre Imperiul Rus”

    http://www.timpul.md/articol/agenda-conferinei-internaionale-anul-1812–33285.html
    ———————————————-
    26 aprilie 2012
    Hotelul Codru, Sala Roz, str. 31 August 1989, nr. 127, Chişinău

    9.00-09.30 Înregistrarea participanţilor

    09.30-10.00 Cuvânt de deschidere

    Moderator: Sergiu Musteaţă, ANTIM, Moldova

    – Nicolae Chicuş, Universitatea Pedagogică
    de Stat „Ion Creangă”
    – Igor Şarov, Facultatea de Istorie şi Filosofie, USM
    – Anatol Petrencu, Institutul de Istorie Socială „Pro Memoria”
    – Ion Varta, Serviciul de Stat al Arhivelor
    ————————————————————————————————
    10.00-11.00 Sesiunea plenară

    Moderator: Sergiu Musteaţă

    Vorbitori:
    – Veniamin Ciobanu (Iaşi),
    Mutaţii în sistemul politic european, între Pacea de la Bucureşti şi declanşarea insurecţiei greceşti (1812-1821)
    – Valentin Tomuleţ (Chişinău),
    Repercusiunile prezenţei armatei ruse de ocupaţie asupra populaţiei din Basarabia (anii 1812-1830)
    – Ion Varta (Chişinău),
    Politica de deznaţionalizare/asimilare şi mişcarea naţională a românilor basarabeni (1812-1917)
    – Стецкевич Виталий (Krivoi Rog),
    Молдова, год 1812 : попытка реконструкции настроений и ожиданий местного населения

    11.00-11.30 Pauză de cafea

    11.30-13.00 Sesiunea 1:
    Anul 1812 şi geneza problemei basarabene

    Moderator: Veniamin Ciobanu

    Vorbitori:
    – Florin Marinescu (Atena),
    Dimitrie Moruzi şi evenimentele din 1812
    – Vlad Mischevca (Chişinău),
    Anul 1812 şi geneza problemei basarabene
    – Ion Eremia (Chişinău),
    Chestiunea Basarabiei – poligon pentru intruşi?
    – Ion Varta (Chişinău),
    Diplomaţia rusă şi geneza chestiunii Basarabiei în timpul războiului ruso-turc din anii 1806-1812
    – Igor Sava (Cahul),
    Congresul de Pace de la Berlin, Independenţa României şi sacrificarea Basarabiei
    – Ramona Stanciu (Târgovişte),
    Basarabia în prevederile
    Congresului de pace de la Paris (1856)
    – Ana Boldureanu (Chişinău), Aspecte ale circulaţiei monetare în Moldova în timpul războiului ruso-turc din anii 1806-1812

    Discuţii

    13.00-14.00 Pauză de prânz
    / Restaurantul Hotelului Codru /
    ———————————————–
    14.00-15.30 Sesiunea 2:
    Anul 1812 în memorii şi în istoriografie

    Moderator: Igor Şarov

    Vorbitori:
    – Iulian Oncescu (Târgovişte),
    Anexarea Basarabiei (1812) în memoria diplomaţilor şi călătorilor francezi
    din secolul al XIX-lea
    – Emanuel Palea (Târgovişte),
    Călători străini din secolul al XIX-lea
    despre anexarea Basarabiei din 1812
    – Valentin Arapu (Chişinău),
    Aspecte istoriografice controversate privind activitatea diplomatică a lui Manuc Bei
    – Andrei Cuşco (Chişinău),
    Problema Basarabiei de Sud în discursul imperial rus după 1878: viziuni ale alterităţii şi transferuri instituţionale
    – Sergiu Matveev (Chişinău),
    Anul 1812 şi anexarea Basarabiei
    in viziunea lui Karl Marx

    Discuţii

    15.30-16.00 Pauză de cafea
    ———————————————–
    16.00-18.30 Sesiunea 2: continuare

    Moderator: Igor Şarov

    Vorbitori:
    – Dorin Cimpoeşu (Bucureşti),
    Două sute de ani de ocupaţie rusească în Basarabia (Republica Moldova) 1812 – 2012
    – George Enache (Galaţi),
    Mitropolitul Gavril Bănulescu Bodoni şi anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus reflectate în istoriografie
    – Arthur Tuluş (Galaţi),
    Ocuparea Basarabiei în 1812. Interpretări în istoriografia comunistă românească
    – Anatol Petrencu (Chişinău),
    Istoriografia rusă contemporană despre anexarea Basarabiei (1812)
    – Ivan Duminica (Veliko Tyrnovo),
    Сolonizările bulgarilor în Basarabia ca rezultat al Tratatului de pace de la Bucureşti

    Discuţii

    Lansări de carte
    —————————-
    – Ion Agrigoroaiei,
    “Basarabia în acte diplomatice 1711-1947”, Iaşi, Casa Editoriala Demiurg, 2012.
    Prezintă:
    Cătălin Turliuc şi Gheorghe Palade

    – Ion Ţurcanu,
    “Bessarabiana.
    Teritoriul dintre Prut şi Nistru
    în cîteva ipostaze istorice şi reflecţii istoriografice”,
    Chişinău, Cartdidact, 2012.
    Prezintă: Igor Şarov

    ———————————————–
    27 aprilie 2012
    Hotelul Codru,
    Sala Roz, str. 31 August 1989, nr. 127, Chişinău

    09.00-10.30 Sesiunea 3: ”
    “Anul 1812 în „aniversări”

    Moderator: Ion Varta

    Vorbitori:
    – Constantin I. Stan (Galaţi),
    Ecouri ale centenarului răpirii Basarabiei de către Imperiul Rus în România Liberă (1912)
    – Liviu Bratescu (Iaşi),
    Discurs istoric şi diplomaţie la 1912.
    O sută de ani de la anexarea Basarabiei
    de către guvernul ţarist
    – Alexandru Istrate (Iaşi),
    Destinul Basarabiei reflectat în literatura autobiografica şi în presa romaneasca din 1912
    – Laura Oncescu (Târgovişte),
    Opinia publică din România şi
    centenarul anexării Basarabiei

    Discuţii

    10.30-11.00 Pauză de cafea
    ———————————————-
    11.00-13.00 Sesiunea 4:
    Impactul anexării Basarabiei

    Moderator: Valentin Tomuleţ

    Vorbitori:
    – Flavius Solomon (Iaşi),
    Imperiul Rus şi „naţiunile” sale
    (cazul Basarabiei)
    – Dinu Poştarencu (Chişinău),
    Regulamentul privind organizarea regiunii Basarabia din 1818 şi eşuarea aplicării lui
    – Lucia Sava (Cahul),
    Anexarea Basarabiei: Mentalitate şi identitate naţională în Basarabia ţaristă
    – Octavian Ţâcu (Chişinău),
    Moldovenii în cadrul Imperiului Rus: “comunitate imaginată” între discurs istoriografic şi practici imperiale
    – Стецкевич Лилия (Krivoi Rog), Этнопсихологические прoцессы в Бессарабии в XIX столетии : поиски путей за сохранение национальной идентичности
    – Constantin Burac (Bucureşti),
    Cancelariile europene din prima jumătate a secolului al XIX-lea desprea identitatea româneasca a moldovenilor
    – Andrei Emilciuc (Chişinău),
    Izolarea comercial-vamală a Basarabiei după anexarea ei la Imperiul Rus (anii 1812-1830)
    – Tatiana Varta (Chişinău),
    Consecinţele raptului teritorial de la 1812 asupra Bisericii ortodoxe române din Basarabia
    – Maria Danilov (Chişinău), Basarabia, contextul imperial şi dimensiunea religioasă a crizei anexării (primele trei decenii ale secolului al XIX-lea)

    Discuţii

    13.00-14.00 Pauză de prânz
    ——————————————–
    14.00-15.30 Sesiunea 4: continuare

    Moderator: Valentin Tomuleţ

    Vorbitori:
    – Veaceslav Ciorbă (Chişinău),
    Biserica Ortodoxă din Basarabia sub stăpânirea rusească (1812-1918)
    – Silvia Pantaz (Chişinău),
    Basarabia în contextul relaţiilor comerciale ale Imperiului Rus cu Principatul Moldova în prima jumătate a secolului al XIX (1812/1859)
    – Ion Gumenâi (Chişinău),
    Loialitatea faţă de puterea imperială rusă a diferitor pături ale populaţiei în perioada evenimentelor poloneze din 1863
    – Alexandr Roitman (Chişinău),
    Anexarea Basarabiei la Imperiul Rus,
    şi încadrarea ei în Zona Evreiască
    de Reşedinţă Permanentă. Studiu de caz: evacuarea evreilor din Târgul Floreşti
    – Valentin Constantinov (Chişinău), Anul 1812 şi întreruperea procesului organic de transformare a conştiinţei medievale româneşti în cea modernă pe teritoriul Basarabiei
    – Valentina Samoilenco (Chişinău), Participarea nobilimii din Basarabia în organizarea şi activitatea administrativ locală din prima jumătate a secolului al XIX-lea
    – Alexandru Argint (Chişinău),
    Învăţământul din cele trei judeţe sud-basarabene, Cahul, Bolgrad şi Ismail şi cel din restul Basarabiei. Studiu istorico-comparativ
    – Artur Leşcu (Chişinău),
    Organizarea sistemului penitenciar
    sub ocupaţie imperială rusă
    – Ion Duminica (Chişinău),
    Impactul anului 1812 asupra romilor basarabeni

    Discuţii

    15.30-16.00 Pauză de cafea
    —————————————–
    16.00-17.30 Sesiunea 5:
    Anul 1812 în discursul public contemporan

    Moderator: Vlad Mischevca

    Vorbitori:
    – Sergiu Musteaţă (Chişinău),
    Anul 1812 în discursul public al mişcării
    de emancipare naţională din Republica Moldova (1989-1991)
    – Coadă Ludmila (Chişinău),
    Anul 1812 în narativul din Republica Moldova sau de ce ocuparea Basarabiei de către Rusia
    e un subiect de actualitate
    – Valentina Ursu (Chişinău),
    Cultura Basarabiei sub dominaţie ţaristă
    şi sovietică: studiu comparat
    – Aurelian Lavric (Chişinău),
    Apariţia chestiunii Basarabiei
    în spaţiul geopolitic european
    – Iulian Gherca, Adrian Viţalaru (Iaşi),
    Anul 1812 în manualele şcolare din România înainte şi după 1989

    Discuţii

    17.30-18.00 Sesiunea de încheiere:
    Concluzii finale

    Moderator: Sergiu Musteaţă, ANTIM, Moldova
    ———————————————–
    Lista participanţilor:

    1. AGRIGOROAIEI, Ion, Iaşi
    2. ARAPU, Valentin, Chişinău
    3. ARGINT, Alexandru, Chişinău
    4. BOLDUREANU, Ana, Chişinău
    5. BRATESCU, Liviu, Iaşi
    6. BURAC, Constantin, Bucureşti
    7. CHICUŞ, Nicolae, Chişinău
    8. CIMPOEŞU, Dorin, Bucureşti
    9. CIOBANU, Veniamin, Iaşi
    10. CIORBĂ, Veaceslav, Chişinău
    11. COADĂ, Ludmila, Chişinău
    12. CONSTANTINOV, Valentin, Chişinău
    13. CUŞCO, Andrei, Chişinău
    14. DANILOV, Maria, Chişinău
    15. DUMINICA, Ion, Chişinău
    16. DUMINICA, Ivan, Veliko Tyrnovo
    17. EMILCIUC, Andrei, Chişinău
    18. ENACHE, George, Galaţi
    19. EREMIA, Ion, Chişinău
    20. GHERCA, Iulian, Iaşi
    21. GUMENÂI, Ion, Chişinău
    22. ISTRATE, Alexandru, Iaşi
    23. LAVRIC, Aurelian, Chişinău
    24. LEŞCU, Artur, Chişinău
    25. MARINESCU, Florin, Atena
    26. MATVEEV, Sergiu, Chişinău
    27. MISCHEVCA, Vlad, Chişinău
    28. MUSTEAŢĂ, Sergiu, Chişinău
    29. ONCESCU, Iulian, Târgovişte
    30. ONCESCU, Laura, Târgovişte
    31. PALADE, Gheorghe, Chişinău
    32. PALEA, Emanuel, Târgovişte
    33. PANTAZ, Silvia, Chişinău
    34. PETRENCU, Anatol, Chişinău
    35. POŞTARENCU, Dinu, Chişinău
    36. ROITMAN, Alexandr, Chişinău
    37. SAMOILENCO, Valentina, Chişinău
    38. SAVA, Igor, Cahul
    39. SAVA, Lucia, Cahul
    40. SOLOMON, Flavius, Iaşi
    41. STAN, Constantin I., Galaţi
    42. STANCIU, Ramona, Târgovişte
    43. STETSKEVYCH, Lilia, Krivoi Rog
    44. STETSKEVYCH, Vitalij, Krivoi Rog
    45. ŞAROV, Igor, Chişinău
    46. TOMULEŢ, Valentin, Chişinău
    47. TULUŞ, Arthur, Galaţi
    48. TURLIUC, Cătălin, Iaşi
    49. ŢÂCU, Octavian, Chişinău
    50. ŢURCANU, Ion, Chişinău
    51. URSU, Valentina, Chişinău
    52. VARTA, Ion, Chişinău
    53. VARTA, Tatiana, Chişinău
    54. VIŢALARU, Adrian, Iaşi
    ——————————————
    Organizatori:
    – Universitatea de Stat din Moldova
    – Asociatia Nationala
    a Tinerilor Istorici din Moldova
    – Universitatea Pedagogica de Stat
    “Ion Creanga” din Chisinau

  2. Va fi unire numai dacă statul se va numi DACIA!

  3. MAMA, ajuta-ma sa ma debarasez de aceste Lanturi Grele…(1812-2012) ROMANIA: BASARABIE, MARGARITARUL PRETIOS E-N TINE. RIDICA-TE, BASARABIE!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

What is 8 + 3 ?
Please leave these two fields as-is:
IMPORTANT! To be able to proceed, you need to solve the following simple math (so we know that you are a human) :-)
Consiliul Unirii © 2015 Frontier Theme