Consiliul Unirii

Unirea Face Puterea

Mircea Popescu (SUA) despre politica de vize si consulatele Romaniei

Politica de vize a Romaniei, http://mipopescu.wordpress.com/

Actualul Ministru de Externe, Titus Corlatean, a facut un apel catre organizatiile romanilor din Statele Unite si Canada sa incerce sa-i determine pe romani, in semn de solidaritate si unitate romaneasca, sa trimeata autoritatilor americane si canadiene, scrisori prin care sa solicite eliminarea vizelor pentru romani. In acest fel, spune domnia sa, guvernul roman va capata un sprijin substantial pentru sustinerea acestei cauze pe langa guvernele respective.

Nu pun la indoiala buna intentie a ministrului, cu care am cooperat si pe care-l stimez, dar, daca vorbim de solidaritate si unitate romaneasca, personal, consider ca, inainte de a se obtine eliminarea sistemului de vize pentru calatorii in Statele Unite si Canada, este mai important ca guvernul roman sa-si dovedeasca buna credinra si sa elimine complet si in regim de urgenta vizele pentru basarabeni. Urgentarea eliminarii acestor vize va crea un climat de incredere in societatea romaneasca si va dovedi ca noul guvern se doreste un guvern cu adevarat national.

Aceste vize, sunt o rusine pe care Romania o perpetueaza sub pretextul ca este parte a Uniunii Europene care impune anumite restrictii de calatorie pentru tarile nemembre.

Sa fim bine intelesi, ca romani, dorim o libera circulatie a TUTUROR conationalilor nostri, dar daca, in politica nationala a Romaniei, Uniunea Europeana este cea care hotaraste ca romanii trebuie impartiti in romani cu drepturi si romani fara drepturi, atunci este normal ca tot UE sa obtina si eliminarea vizelor de intrare in spatiul nord-american pentru cei pe care-i considera romani cu drepturi.

Societatea civila nu trebuie sa cada in capcana divizarii nationale, pe care o constituie aceasta discriminare a natiunii romane.

In consecinta, l-as ruga pe domnul Ministru de Externe sa dispuna elaborarea, in regim de urgenta, a unei initiative legislative pentru eliminarea sistemului de vize pentru basarabeni si as face apel catre organizatiile romanilor din tara si din afara granitelor sa ceara reprezentantilor parlamentari nou alesi sa aprobe si sa voteze acest proiect de lege.

Mircea Popescu
15 Decembrie 2012

Consulatele Romaniei

In ajunul formarii noului guvern, ce va fi supus aprobarii noului Parlament ales, s-ar cuveni unele consideratii pe marginea rolului si a activitatilor misiunilor Romaniei in strainatate.

Personal, de 21 de ani am fost in contact si am avut ocazia sa cunosc destul de bine cum functioneaza, dar mai ales cum actioneaza consulatele noastre. Si, ca sa fiu sincer, constat ca rolul acestora este relativ minor, atat in raport cu reprezentarea tarii cat si cu rolul de catalizator al intaririi relatiilor comunitatilor romanesti in cadrul carora actioneaza.

In cele ce urmeaza, avansez unele idei in speranta ca vor fi, cel putin, analizate de echipa noului Ministru de Externe in scopul completarii si eficientizarii activitatii consulare.

Despre rolul consulatelor

In general, rolul consulatelor Romaniei se reduce la acela de birou notarial (cu functii reduse), ghiseu de eliberare a unor documente de calatorie, inclusiv pasapoarte la cerere, practic pentru necesitati administrativ-birocratice ale romanilor imprastiati in lume.

Dintre rolurile asumate de consulate, afara de cel de “ghiseu”, se presupune ca o prioritate importanta o are politica de dezvoltare a unor contacte culturale si a unor relatii comerciale de amploare, prin care sa se aduca tarii un avantaj economic si, implicit, o vizibilitate romaneasca peste hotare.

In activitatea culturala, cea a promovarii culturii romanesti, se observa o lipsa de coordonare a activitatii consulare cu cea a ICR, ajungandu-se pana la disparitia oricaror forme de viata spirituala si culturala romaneasca in mari comunitati din intreaga lume.

In statele cu suprafata mare si cu structura federala (Statele Unite, de exemplu), rolul consulatelor ar trebui sa fie esential in activitatile diplomatice si economice, pentru impunerea prezentei Romaniei la nivel regional (statal), ca o adevarata retea de influenta romaneasca.

Consulatele generale pot si trebuie sa devina “ambasade locale, centre de promovare ale intereselor statului roman la nivelul unor factori locali de influenta si decizie care, la randul lor, pot influenta politica generala a statului (federal). Si totusi, din acest punct de vedere, prezenta romaneasca este extrem de firava, practic inexistenta, dupa cunostintele mele.

De exemplu, Consulatul General al Romaniei din Los Angeles care acopera toata aria de Vest a Statelor Unite, ar putea sa aiba acces la guvernatorii si senatorii unor state cum ar fi bogata si influenta  Californie, Nevada sau Arizona.

Desigur, pentru eficientizarea activitatii si justificarea existentei si structurii consulatelor, ambasadele ar trebui sa faca periodic o analiza si o evaluare a acestora, eventual sa existe un corp de control, nu pentru a pedepsi, ci pentru a constata eventualele deficiente si a propune remedieri si imbunatatiri ale activitatilor.

Despre politizarea activitatilor diplomatice

Desi se presupune ca, atat activitatile desfasurate de membrii consulatelor, in particular, cat si de consulate, sunt incolore din punct de vedere politic, realitatea demonstreaza ca acestea au deviat, nu de putine ori, de la linia neutra, devenind, in multe cazuri, extensiunii mascate ale influentei politice a partidelor de guvernamant la nivelul comunitatilor.

Sigur, aceasta situatie este fie o consecinta a aparatului functionaresc al misiunii diplomatice cu afinitati sau apartenenta politica, fie a unor presiuni inacceptabile din partea puterii politice din Romania.

Rezultatul nociv al unor astfel de politizari este polarizarea si divizarea comunitatilor romanesti. Tocmai de aceea, sistemul diplomatic romanesc trebuie sa paraseasca mentalitatea folosirii aparatului sau pentru divizarea romanilor cu domiciliul in afara granitelor prin exportarea influentelor politice si, eventual, al alterarii vointei lor politice exprimate prin vot. 

Destul ca Legea Electorala este suficient de schioapa incat ajunge sa elimine, practic din start, orice posibilitate pentru candidatii independenti sau organizatiile diasporei sa poata candida si ocupa locuri in Parlamentul Romaniei.

Sa nu uitam ca un Consulat este o vitrina a tarii in strainatate, si nu un simplu aparat de extensiune a influentei politice interne (din tara) printre romanii care traiesc in afara hotarelor.

Practic, in calitate de observator de multi ani al activitatilor consulare, consider ca este necesara o iesire din aceasta stare de “dolce far niente” consulara, pentru a se trece la o stare de activitate dinamica si agresiva de influenta romaneasca in strainatate.

De aceea, parerea mea este ca MAE trebuie sa defineasca mult mai clar rolul si sarcinile generale ale consulatelor romanesti in lume, ajustate conditiilor locale. Si pentru a depasi accentele critice, personal, as identifica un minim de solutii si directii de activitate:

1. Relatiile comunitare prin colaborarea cu ICR

– Activitati consulare – pentru problemele birocratice curente cu statul roman ale cetatenilor romani aflati peste hotare (permanent sau temporar) – in unele cazuri pot fi folositi cetateni romani din comunitati, pentru care nu se mai platesc sume suplimentare necesare locuintei, diurnei, cheltuielilor pentru familii, etc.
 Asistenta consulara imediata in cazul unor probleme pe care cetatenii romani le pot avea la nivelul statului in care-si exercita activitatea consulatul – prin aportul juristilor Ambasadelor
– Dezvoltarea activitatilor culturale permanente prin incurajarea membrilor comunitatilor (asigurarea spatiului si prezentarii pentru expozitiile sau concertelor acestora), spectacole ale artistilor din Romania (teatru, pictura, muzica, filme), expozitii cu vanzare de carti publicate in Romania / Basarabia, oferirea de informatii privind posibilitati de publicare in Romania, etc. – prin implicarea ICR
– Mese rotunde cu membrii comunitatilor si mass-media romaneasca pe diverse teme, inclusiv pentru organizarea prin implicarea acestora in diverse activitati.
– Extinderea unor activitati consulare la nivelul consulatelor onorifice.

2. Cresterea vizibilitatii Romaniei in zonele de activitate ale consulatelor
  2.1. In domeniul politico-diplomatic
– Stabilirea unor canale de comunicare si contact pentru relatii active politice si diplomatice la nivelul autoritatilor locale, sau regionale (de exemplu al statelor americane) – in coordonare si sub indrumarea Ambasadelor.
– Organizarea receptiilor oficiale de primire si prezentare a delegatiilor de stat romanesti si politice la nivelul autoritatilor locale si regionale (statele americane, dupa caz, inclusiv la nivel de guvernator). In prezent, asemenea vizite trec absolut neremarcate la nivel oficial.
– Conferinte de presa periodice sau exceptionale pentru prezentarea pozitiilor oficiale politice ale Romaniei la nivelul factorilor poltici locali si regionali (statele americane), ai mass-mediei si televiziunilor.
2.2. In domeniul economico-cultural
– Stabilirea unor canale de comunicare si contact cu Camerele de Comert locale si editarea unui Buletin informativ de prezentare a activitatilor economice (delegatii comerciale, mese rotunde de prezentare a oportunitatilor de afaceri, etc), a preocuparilor stiintifice si medicale romanesti, etc.
– Utilizarea unor parghii economice oferite de statele rezidente pentru cointeresarea in dezvoltarea unor activitati de investitii comune.

De exemplu prin cooperarea si implementarea rezultatelor unor cercetari romanesti in productie prin companii de asamblare din Statele Unite (cu avantajul “Made in USA”) si de subansamble in Romania.

– Utilizarea sistemului de “Orase infratite” pentru mentinerea si finantarea de catre acestea a contactelor, de gasire a unor oportunitati de afaceri si productie bilaterale.
– Promovarea actelor de cultura romanesti prin mentinerea unei legaturi permanente cu asociatii de profil, universitati si prin editarea unui Buletin informativ (cu ICR) de prezentare a evenimentelor culturale ale artistilor romani (arta plastica, concerte, filme).
3. Reinoirea aparatului diplomatic

In opera sa de reformare a diplomatiei, Romania va trebui sa-si modifice si conceptul selectarii personalului, de la acela al apartenentei sau obedientei politice la acela al unor persoane cu viziune, cu initiativa, cu experienta in relatiile cu mediile de cultura straina si, de aceea cu putere de adaptabilitate prin iesirea din sabloane.

Personalul diplomatic nu ar trebui sa ajunga sa se bazeze strict pe relatii, inclusiv politice, pentru a-si perpetua atat pozitiile cat si modul de abordare si de desfasurare a activitatilor diplomatice.

In plus, un personaj diplomatic care nu este capabil sa aiba carisma si prezenta agreabila, inclusiv prin discurs si stapanirea limbajului tarii gazda, poate crea momente de disconfort partenerilor de discutii sau audientei si, implicit, nu poate promova o imagine adecvata tarii.

In orice caz, Romania trebuie sa iasa din starea de letargie pentru a deveni un factor mult mai prezent si activ pe plan international prin largirea activitatii aparatului sau diplomatic si prin renuntarea la conceptul ocuparii unor functii diplomatice exclusiv pe baza criteriului politic si al relatiilor, inclusiv de partid.

Aparatul diplomatic serveste Romania, nu partidele politice.

Acest cadru general pe care-l prezint este minimal, criticabil, perfectibil. Desigur, propunerile de mai sus, daca sunt luate in considerare, impreuna cu alte propuneri din partea comunitatilor, vor necesita o analiza serioasa la nivelul MAE pentru dezvoltarea si diversificarea activitatilor si metodelor misiunilor diplomatice ale Romaniei.

Mircea POPESCU

17 decembrie 2012

Loading Facebook Comments ...

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Consiliul Unirii © 2015 Frontier Theme