Consiliul Unirii

Unirea Face Puterea

Consiliul Unirii ii cheama pe toti unionistii la actiuni comune pe 27 martie si la crearea unei alternative politice unioniste

IMG_7347Joi, pe 18 februarie, s-au întrunit membrii activi ai Consiliului Unirii, într-o ședință de început de an și de reluare a activității în cadrul acestei Platforme unioniste. S-a discutat despre situatia politica din al doilea stat romanesc si despre evolutiile de pe segmentul unionist.

IMG_7352Participantii la sedinta si-au formulat opiniile despre perioada care a trecut dupa sedintele din luna decembrie 2015 pina in prezent, mentionind, in special, actiunile de la 1 decembrie, dedicate Zilei Nationale a Romaniei, dar si cele ulterioare, dedicate unui mars unionist, ai carei participanti au pledat pentru un Guvern comun pe ambele maluri ale Prutului, dedicate Zilei de 24 ianuarie – Ziua Micii Uniri, dar si zilei de nastere a marelui poet national Mihai Eminescu, mentionindu-se si participarea la masa rotunda cu discutarea Planului Marshall al Fundatiei Universitare a Marii Negre, alte actiuni.

Membri ai Consiliului Unirii au participat la actiuni de protest ale altor entitati ale societatii civile, dar si la actiuni de contestare a cerintelor protestatarilor privind alegerile anticipate in Republica Moldova. Cei prezenti la sedinta au mentionat ca este necesar sa se cunoasca realitatile din Republica Moldova, pericolele ce ameninta securitatea cetatenilor de dincoace de Prut, si nu numai.

La ultima sedinta a Consiliului Unirii din decembrie 2015, a fost format un grup din Anatolie Caraman, Andrei Iuri-Apostol, Dumitru Osipov, Timotei Turcanu, Iulia Deleu si Ludmila Bolboceanu, care urmau sa poarte discutii cu reprezentantii entitatilor ce si-au revendicat obiectivul unionist, in vederea coagularii eforturilor acestora pentru actiuni comune proUnire pe durata anului 2016.

Practic, a avut loc o masa rotunda la Casa Scriitorilor, la care au participat reprezentanti ai entitatilor unioniste, cu prezenta mai multor membri ai Consiliului Unirii, cei care au mentionat ca singura sansa de salvare a populatiei si a teritoriului din stinga Prutului rezida in reunificarea a doua state romanesti. S-a mentionat ca Unirea din 2018 a fost facuta de intelectualitatea din Basarabia, care a avut vointa si a parcurs toate riscurile respective, in zilele noastre aceasta insemnind necesitatea implicarii curajoase si hotarite a intelectualitatii tehnice si de creatie alaturi de militantii politici pentru Unire. Sunt necesare viziuni clare privind procesul de pregatire a Reintregirii Romanesti.

Unii participanti la sedinta s-au referit la ”Strategia Partidului Național Liberal din România privind abordarea IMG_7349relațiilor cu Republica Moldova”, propusa de a fi semnata si promovata de catre toate partidele de dincolo de Prut, mentionind ca – pe linga ideile pozitive de sprijinire social-economica a populatiei din Basarabia, – transpare pozitia privind mentinerea celor doua state romanesti, in timp ce un segment crescind de romani si alogeni se orienteaza tot mai mult spre unica solutie de dreptate istorica si unica solutie de reziolvare a dreptului inalienabil al romanilor de a trai intr-un singur stat, asa ca natiunea germana.

S-a subliniat, in acest context, ca ideile PNL, ca entitate politica membra a Consiliul Unirii, promovate si de Platformele electorale care au fost imbratisate de multi membri ai CU, – privind semnarea a doua Declaratii tip Snagov – una fiind a partidelor proeuropene din R.Moldova privind orientarea strategica euroatlantica, iar a doua fiind a partidelor din Romania – de sprijinire a obiectivului european/unionist al partidelor din Republica Moldova, capata teren si sprijin pe ambele malurti ale Prutului.

In cadrul sedintei s-a pus accentul pe doua prioritati ale unionistilor: 1) identificarea modului de coagulare a eforturilor acestora pentru organizarea, in comun, a unei actiuni de rasunet pe data de 27 martie; 2) formarea imperativa a unei alternative politice unioniste in perspectiva conferirii unei reprezentari parlamentare curentului unionist, prima oportunitate fiind alegerile parlamentare anticipate ce pot avea loc, eventual, in toamna acestui an.

In ideea alternativei politice unioniste, care trebuie sa obtina materializare, pentru ca se extinde segmentul celor care opteaza politic pentru Unirea cu Romania, s-au specificat doua precizari – 1) partidele extraparlamentare fac parte din societatea civila, de aceea, excluderea lor din procesul de coagulare unionista a ar favoriza, in continuare, revansarea politica a fortelor filoruse, antiromanesti si lipsa curentului unionist autentic in Legislativ; 2) termenul de ”noua clasa politica” este folosit impropriu, deoarece al doilea stat romanesc are nevoie de o ”noua clasa de guvernanti”, din care trebuie sa faca parte si alternativa unionista, “clasa politica| insemnind implicarea unor persoane care nu au fost deloc in politica sau care au ramas si au luptat in Opozitia extraparlamentara impotriva guvernarilor corupte, antipopulare. Din ”noua clasa politica” nu pot face persoane care au fost prezente in guvernarile criminale, tilharesti, impotriva carora au iesit oamenii in strada.

S-a propus, in finalul sedintei, anuntarea elaborarii unui Pact pt Unire, prin elaborarea unei Strategii pina in 2018, la care toti sa contribuie, sa o impartaseasca si sa o promoveze. De asemenea, o Declaratie comuna in sensul impartasirii unicului obiectiv strategic de reunificare a celor doua state romanesti, prin care sa fie uniti toti unionistii pentru Reunire.

In ideea trecerii de la vorbe la fapte, s-a mai propus sa formeze Consiliul Unirii un cabinet din umbra cu persoane pregatite pe domenii, pentru a consolida, si astfel, materializarea imperativului de alternativa politica unionista. Ideea centrala a acestui Guvern de alternativa va fi aceeasi integrare intraromaneasca pina la reunire.

In sedinta s-a dat citire declaratiei Presedintelui Romaniei, Klaus Iohannis: “Unirea Republicii Moldova cu România poate fi discutată atunci când situaţia este stabilă în ambele state, prioritar fiind drumul european al Republicii Moldova, a declarat miercuri preşedintele Klaus Iohannis.

“Unirea poate fi discutată atunci când şi într-o parte, şi în alta a Prutului lucrurile sunt foarte stabile şi merg bine. Să pui acum întrebarea unirii Moldovei cu România mi se pare un demers puţin serios”, a declarat preşedintele, la o dezvatere despre implicarea societăţii civile în politică.

De asemenea, şeful statului a amintit de problema regiunii transnistrene, a economiei de peste Prut şi despre corupţie care “se află într-o parte şi în alta a Prutului, la niveluri foarte diferite”.

“După ce rezolvăm aceste probleme, pentru care cunoaştem soluţiile, putem să abordăm şi problemele mai complicate şi să începem să discutăm problema. În politică se fac de multe ori greşeli fiindcă nu mai are lumea răbdare şi în loc să abordez o chestiune bună în esenţă cu calm şi s-o rezolv, se abordează prea repede şi se strică definitiv. Nu cred că cineva doreşte să se strice această problemă”, a mai spus preşedintele.

“Sunt două chestiuni vitale pentru Moldova şi, din acest motiv, importante pentru noi. Consolidarea drumului pro-european pentru Republica Moldova şi chestiunea unirii, care este clamată de unele formaţiuni, unele cu voce mai tare, altele cu voce mai puţin uşor de auzit. Eu sunt convins că în această etapă, acum, trebuie să ajutăm Republica Moldova pentru a-şi consolida calea pro-europeană. Trebuie să-i ajutăm să implementeze acordul de asociere cu UE, trebuie să-i ajutăm să depăşească criza politică în care se află fiindcă ei sunt în continuare în criză”, a adăugat Klaus Iohannis.”

SP al CU

Loading Facebook Comments ...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

What is 11 + 3 ?
Please leave these two fields as-is:
IMPORTANT! To be able to proceed, you need to solve the following simple math (so we know that you are a human) :-)
Consiliul Unirii © 2015 Frontier Theme