O perioadă de timp nu s-au mai postat articole pe site-ul Consiliului Unirii. Asta pentru că s-a modificat legislația în România privind domeniile în spațiul virtual. Și am făcut încercări să ne recuperăm domenul Consiliului Unirii, după ce fusese șters din Registrul ROLTD. Un prieten adevărat a făcut toate operațiunile necesare și l-a recumpărat, astfel acum l-am recuperat, fiind, în continuare, site-ul cu hostingul în R.Moldova.
Cine a observat, putea constata faptul trist că această platformă unionistă, foarte vizibilă începând cu anul 2012, și-a stins, involuntar, activitatea. În 2012 mai multe componente ale Platformei CU au activat intens, în special în contextul marcării a 200 de ani de ocupație ruso-sovietică. În 2014 au avut loc alegeri parlamentare în al doilea stat românesc, însă pentru unioniști rezultatele au fost descurajatoare. Cei mai marcanți membri ai Consiliului Unirii din grupul activ de la Chișinău au fost invitați pe listele PNL, unii au participat cu mândrie. Tristețea și descurajarea au survenit în urma furtului masiv al voturilor unor partide românești, proeuropene, unele – unioniste -, precum PLR, PP Antimafie, PPRM, PNL. Dacă mergeau în comun la alegeri unele dintre aceste partide, așa cum a propus PNL, se crea o alternativă unionistă fără PL sau PLDM, care își redefinesc abia acum identitatea și ideologia unioniste. PL se declară deja unionist, dar încă nu a avut un congres la care să modifice Statutul și Programul, iar PLDM și-a modificat documentele statutar și programatic în cadrul recentului său congres.
Consiliul Unirii, în anii în care a activat intens – în special 2012 – 2015, a avut un dialog mereu cu diferite entități politice și asociative. Mereu, coordonatorii, cei mai activi dintre ei – Timotei Țurcanu, Anatolie Revenco, Anatolie Caraman, Gheorghe Viță, Vitalia Pavlicenco – au tot propus partidelor românești din R.Moldova să se regăsească împreună pe Platforma CU, cu o rotație a locației desfășurării activității și în conducerea Platformei. Din păcate, receptivitatea s-a redus doar la un dialog avut sporadic.
În 2015 cele întâmplate în tabăra unionistă a fost interpretat și înțeles de mulți drept o concurență neoportună, drept obstrucționare și anihilare a unor protagoniști sinceri ai mesajului și obiectivului unionist. Este vorba de formarea Sfatului Țării-2, care – așa cum se vede acum – a avut drept scop camuflat și distrugerea Consiliului Unirii, care a acceptat și acceptă partidele, fiind invitați la dialog pe această Platformă unionistă inclusiv Traian Băsescu, partide din România, lideri unioniști mai tineri, foarte activi, dar și lideri unioniști cu mai multă experiență, dar cu mai puțin deja entuziasm.
În acest an, 2018, unul simbolic, în care populația de pe ambele maluri ale Prutului ar fi trebuit și mai trebuie 
să vibreze altfel, Nu este chiar așa – lupta politică îngustată la interese concurențiale de partid face să rămână la o parte interesul pentru apropierea celor două maluri, deși o colaborare și disponibilitate în special din partea Bucureștiului se înregistrează. Chișinăul nu pare a fi, totuși, reticent și valul de declarații de Unire ale administrațiilor locale – deși blocat la un moment – au fost și rămân o speranță de trezire și a conștiinței unioniste în cazul celor 820 de mii de cetățeni români de dincoace de Prut și din comunitățile românești de
peste hotare.
Un dialog între un grup de partide naționale, românești a început, dar ar fi binevenită participarea și a partidelor parlamentare care se consideră sau deja s-au identificat statutar drept unioniste. Vom aștepta atitudinea și poziția și a acestora.
Vitalia PAVLICENCO
Loading ...