Către Consiliul Municipal Chișinău
Cu privire la confecționarea și instalarea replicii-machetă a Monumentului „TURNUL DEZROBIRII BASARABIEI” în Grădina Publică “Ștefan-cel-Mare și Sfănt”
“Patriotismul nu este numai iubirea pământului în care te-ai născut ci, mai ales, iubirea trecutului, fără de care nu există iubire de ţară.” Mihai EMINESCU
Cod fiscal : 1013620009390 www.fundatiaturnuldezrobirii.md timinfoinvent@gmail.com
+373-69763276
Nr. 07 din 11.01.2022
Fundația „Turnul Dezrobirii Basarabiei” și Consiliul Unirii propun și solicită sprijinul și autorizarea, de către Consiliul Municipal Chișinău, a restabilirii unuia dintre cele mai valoroase monumente ale zbuciumatei noastre istorii – “Turnul Dezrobirii Basarabiei”
Scurt istoric
Monumentul a fost înălţat în anul 1942, din iniţiativa Guvernământului Basarabiei, în amintirea eliberării Chişinăului de sub ocupaţia sovietică.
Alegerea locului pentru înălțarea monumentului s-a făcut în baza unei motivaţii istorice. La 1,5 km sud de Ghidighici și 6 km nord–vest de Chişinău, se afla comandamentul armatei române, care a condus operaţiunile de eliberare a Chişinăului la 15 iulie 1941.
Astfel, ulterior, apăruse necesitatea de a se construi o operă de arhitectură, care să înveşnicească momentul istoric, să simbolizeze eliberarea Basarabiei. Era o datorie sfântă şi o recompensă pentru viaţa tragică pe care populaţia a dus-o sub ocupanţie rusă.
Mai întâi s-a construit o platformă pătrată din piatră și beton, cu latura de cca 60 m, înaltă de cca 1,5 m, pe care au fost ridicate cele trei componente:
Turnul, care era partea principală Pisania, înăltă de câțiva metri, cu inscripții pe ea și Colonadele (propilee) – 24 de stâlpi de piatră.
Turnul avea o formă pătrată cu latura de cca 10 m și înălțimea de cca 30 m. Partea de sus era crenelată. De asupra turnului, era arborat steagul tricolor românesc.
Pe pereții laterali erau încrustate stemele județelor Moldovei lui Ștefan cel Mare. La intrare în Turn, pe perete, era un basorelief în piatră, reprezentând o scenă din Columna lui Traian: împăratul roman înconjurat de generali din suita sa. Tot aici erau scrise cuvintele: „Ca și Columna lui Traian, suntem unde am fost și rămânem unde suntem”.
Lângă ușa de intrare erau doi soldați care străjuiau. În interior, urca pe o scară helicoidată, cu 6 paliere pentru odihna celor care vizitau turnul. În jur era o pânză cu scene din istoria poporului român, ce urmau a fi dăinuite în piatră.
În aceste fresce, aveau să fie reprezentați marii voeievozi ai neamului.
Urma o cameră de reculegere în memoria celor căzuți în luptele pentru eliberarea Basarabiei. În partea de sus a turnului era o hartă în relief a României. De sus, se deschidea o priveliște încântătoare asupra împrejurimilor, în amonte, de la gara Ghidighici, pe valea Bâcului, spre Strășeni și, în aval, spre șesul Bâcului și orașul Chișinău. Pe timp senin se vedeau bine atât satele din jur, cât și apele Nistrului. Tricolorul fâlfâia în bătaia vântului.
Pisania, înaltă de cca 10 m, ridicată, la mică distanță, în fața Turnului, avea următorul conținut:
„S-a înălțat acest turn al dezrobirii Basarabiei sub domnia regelui Mihai I și guvernator al Basarabiei general Constantin Voiculescu. Construit pe locul unde comandamentul armatei române în ziua de 15 iulie 1941, a urmărit și a condus operațiile pentru eliberarea orașului Chișinău.
TURNUL DEZROBIRII –– este predestinat să servească generațiilor viitoare ca loc de reculegere, înălțare morală și mândrie națională. Septembrie 1942”
În imediată vecinătate a Turnului erau amplasate colonadele (propilee), 24 de stâlpi din piatră de cca 10-12 m înălțime, stând câte 12 față în față, legați sus cu o centură de beton, totul descoperit, iar printre stâlpi se putea trece. Pe aceste colonade erau înscrise unitățile militare care au participat la luptele pentru eliberarea Basarabiei. De la colonade spre Turn ducea o cărare din plăci de marmură. În jurul platformei au fost plantate diferite specii de copaci, pomi, care confereau o notă deosebită întregului ansamblu arhitectonic.
Pentru întreaga construcţie, unică în felul ei atunci în România şi chiar în regiunea balcanică, s–au folosit peste 1200 vagoane de piatră, scoasă din carierele mari de la gara Ghidighici, de la Cheile Bâcului, şi din alte locuri; peste 60 vagoane de ciment, 50 vagoane de schelărie, 5 vagoane de fier, cca 3000 m.c. de pământ dislocat şi împrăştiat, forţă de muncă locală.
Inaugurarea Turnului a avut loc la 1 noiembrie 1942, ziua în care dimineaţa a fost sfinţită Catedrala din Chişinău după noile reparaţii, iar după–amiază a fost vizitat Turnul Dezrobirii, turn-monument.
După anul 1944, la sosirea sovieticilor, acest măreţ şi impunător Monument, o frumoasă realizare arhitecturală în răsărit de Ţară, a fost distrus de armata sovietică, ca şi un altul, mai mic, de la gara Ghidighici, înălțat în cinstea primilor soldaţi români căzuţi pentru Basarabia pe 13 martie 1918, din armata generalului Ernest Broşteanu, venit la chemarea Guvernului român de la Iaşi.
„Cred că refacerea Turnului de la Ghidighici ar fi cea mai merituoasă contribuţie a noastră la mărețul act de eliberare naţională, început la finele sec.XX” – aşa crede Andrei Doicescu, fiul arhitectului acestui Turn.
Aşa credem şi noi…
Bibliografie: Colesnic, Iurie. Basarabia necunoscută. vol.5. – Chișinău, 2004.
În prima etapă, se propune edificarea, în Grădina Publică “Ștefan-cel-Mare și Sfănt”, a replicii-machetă a monumentului „Turnul Dezrobirii Basarabiei”, la scara 1:5.
Am identificat un teren de 12×12 m, care pare potrivit pentru edificarea machetei, de aceea, propunem proiectul spre aprobare Consiliului.
Președintele Fundației „Turnul Dezrobirii Basarabiei” –
Timotei Țurcanu