Din inițiativa și cu moderarea dlui Mircea POPESCU, președintele Consiliului Mondial Român, în cooperare cu Grupul coordonator al Consiliului Unirii-2012, format din Ștefan Maimescu (Asociația ”Parlamentul Independenței” și membru-fondator al CU-CNU), Anatolie Caraman (”AVR-1992 ”Tiras-Tighina”), Timotei Țurcanu (Fundația ”Turnul Dezrobirii Basarabiei”), Vitalia Pavlicenco (membru al conducerii PNL), și Gheorghe Mârzencu (publicist, jurnalist), marți, 30 august, a avut loc Masa rotundă intitulată ”Integrarea românească a Republicii Moldova pe calea spre UE”, deziderat pentru care componentele Consiliului Unirii, prin entități politice și asociative, militează constant și activ de la constituire.
Au fost invitați și au participat la discuție reprezentanți ai mai multor partide provestice – proeuropene și unioniste -, ai unor asociații din cadrul CU și entități asociative ce s-au manifestat în cadrul acțiunilor desfășurate de CU, reprezentanți ai Consiliului Național al Unirii, condus de Alexandru Arseni, membru al ”Parlamentului Independenței”, reprezentanți ai combatanților și veteranilor războiului de la Nistru – toți luptând activ pentru integrarea românească și Re-unirea cu România, experți politici și lideri de opinie.
La masa rotundă au fost prezenți, astfel, pe lângă cei menționați nominal mai sus, Andrei Țurcanu, scriitor, Anatol Țăranu, analist politic, Roman Mihăeș, expert politic, Roșca Veronica (PAS), Ana Guțu (PUN), Iulian David (PLDM), Valeriu Cosarciuc (PPRM), Ion Calmîc, Andrei Iuri-Apostol (PNL), Valentina Meșină (PPDA), Vlad Bilețchi (UNIREA-ODIP), Anatolie Petrici (AO ”CPDF SIRIUS”), Țapeș Valentin (”Forța veteranilor-Ialoveni”, consilier local PNL), Ion Batîr ( AO ”Forța veteranilor”), Ion Madan (”Parlamentul Independenței”, CU-CNU), Gheorghe Viță (membru-fondator al CNU), Iulia Deleu (”Fundația Dreptul și Democrația”), Ștefan Secăreanu, lider de opinie.
Discuțiile s-au axat atât pe argumentarea imperativului apropierii celor două state românești, prin procesul unei ample integrări pe toate palierele societății, cât și pe analiza pericolelor care se conturează în contextul crizelor ce confruntă și Republica Moldova, într-un context european și chiar mondial. Este vorba de pandemie, criza energetică, secetă, inflație și creșterea prețurilor, dar, cel mai grav fiind războiul de agresiune al Rusiei contra Ucrainei, la frontieră cu spațiul românesc.
Vorbitorii s-au referit și la dificultățile, urmare a acestei stări de lucruri, ce au lovit mai multe categorii de cetățeni, ceea ce conduce la dezamăgirea lor față de politicile aplicate de guvernanți. Iar această situație poate deveni un teren fertil pentru reanimarea forțelor revanșarde agresive, care, fiind mereu în conexiune cu autorii strategiilor plămădite de Kremlin, amenință cu deturnarea – inclusiv prin acțiuni violente – a obiectivului vestic, proromânesc.
Participanții la masa rotundă, constatând oportunitatea statutului de stat-candidat pentru UE al Republicii Moldova, au menționat posibilitatea reversibilității vectorului european, de aceea, au subliniat că realitatea, de necontestat, că România ne este alături, rămâne o șansă de salvare a populației de dincoace de Prut, care are nevoie de integrarea românească, de identitatea românească, de apropierea și reunirea într-un singur popor, drept condiție a însăși existenței noastre, prin asigurarea multidimensională a securității cetățenilor. Sigur, nu s-ar dori ca dezamăgirea populației să conducă la migrarea sprijinului electoral din zona pro-Vest spre zona opusă, antinațională, antieuropeană, antiromânească.
Pentru aceasta, s-a exprimat ideea că este o sarcină a entităților politice proromânești, proeuropene, unioniste, având ca reper societatea civilă, să contribie la crearea și consolidarea unui centru coordonator al integrării românești, care să poată dialoga atât cu administrația de la Chișinău, cât și cu cea de la București.
În acest sens, reprezentanții unor entități politice (PAS, PLDM, PPRM, PNL), dar și ai unor entități asociative (CU, CNU, AVR ”Tiras-Tighina”, Fundația ”Turnul Dezrobirii Basarabiei”, ”UNIREA-ODIP”, Fundația ”Dreptul și Democrația”) au acceptat și aprobat textul unei Rezoluții privind integrarea românească, la fel ca și analiștii politici prezenți.
Este doar un prim-pas pe calea angajării unui dialog transpartinic și civic, semnatarii propunându-și să continute eforturile de consolidare – prin implicarea mai multor entități politice – a unei platforme comune, în vederea identificării unor soluții menite să contribuie la avansarea societății spre comunitatea vestică, prin reforme, ce pot fi înfăptuite, în primul rând, prin expertiza românească, prin sprijinul fraților de peste Prut.
Serviciul de presă al CU
Chișinău, 30 august 2022
Loading ...