Participantii despre conferinta Consiliului Unirii de la Bucuresti

Moto: „Putem ierta, dar nu putem uita”

În suita manifestărilor dedicate condamnării Raptului Basarabiei de către imperiile ţarist şi sovietic se înscrie şi Conferinţa Consiliului Unirii din data de 19 aprilie 2012, desfăşurată la sala de festivităţi a Hotelului „Hanul lui Manuc”, din Bucureşti.

Conferinţa a fost consacrată comemorării a 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei de către Imperiul Ţarist. La data de 16 mai 2012 se împlinesc 200 de ani de la încheierea Tratatului de pace de la Bucureşti, încheiat între Imperiul Rus şi Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806-1812, în urma căruia Imperiul Ţarist a ocupat o parte din teritoriului vechiului Principat al Moldovei, care pierduse în anul 1775 şi Bucovina.

Conform articolelor 4 şi 5 ale Tratatului, trecea în componenţa Imperiului Rus un teritoriu de 45.630 km², cu 482.630 de locuitori, 5 cetăţi, 17 oraşe şi 695 sate (în baza recensământului ordonat de autorităţile ţariste în anul 1817), însemnând Ţinuturile Hotin, Soroca, Orhei, Lăpuşna, Greceni, Hotărniceni, Codru, Tighina, Cârligătura, Fălciu, partea răsăriteană a Ţinutului Iaşilor şi Bugeacul. Raptul s-a făcut cu încălcarea tratatelor în vigoare şi a dreptului internaţional, valabil în epocă, deoarece Moldova nu era o provincie turcă.

Pornind de la această dramatică istorie, Consiliul Unirii, care include un mare număr de aderenţi la platforma unionistă prin asociaţii din spaţiul românesc şi din comunităţile de peste hotare, prin partide de pe ambele maluri ale Prutului propune Parlamentelor şi Guvernelor României şi ale Republicii Moldova, Bisericii Ortodoxe Române, celorlalte culte religioase şi mass media româneşti şi de pretutindeni, să adopte şi să sprijine Programul de acţiuni şi manifestări naţionale „Cu privire la organizarea şi desfăşurarea acţiunilor dedicate Zilei comemorării a 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei de către Imperiul Rus în 1812 şi a victimelor acestei ocupaţii”.

Consiliul Unirii s-a reactivat în aprilie 2012, preluând acţiunile desfăşurate de Consiliul Naţional al Unirii, înfiinţat pe 1 decembrie 1991 la Chişinău, de către parlamentari de la Bucureşti şi Chişinău. Acum, Consiliul Naţional al Reîntregirii este înregistrat la Bucureşti şi este condus, ca şi CNU din 1991, de Mircea Druc.

Consiliul Unirii promovează ideea Unirii României cu Republica Moldova, coagulează eforturile tuturor asociaţiilor pentru salvarea limbii şi a culturii româneşti. Consiliul solicită Parlamentelor şi Guvernelor celor două ţări româneşti să pregătească Unirea României şi Republicii Moldova, să recunoască şi să sprijine Consiliul Unirii. În ziua de 25 martie 2012 a avut loc, la Chişinău, un Marş al Unirii, iar în zilele de 13-16 mai vor avea loc ample manifestări dedicate comemorării Raptului Basarabiei şi pregătirii populaţiei pentru Unire.

La conferinţa Consiliului Unirii, care are 8 copreşedinţi, au absentat motivat academicianul Nicolae Dabija, Gheorghe Mârzenco şi Timotei Ţurcanu.

Au susţinut alocuţiuni în cadrul conferinţei:

1. Doctor în filologia română, Vitalia Pavlicenco, moderatorul conferinţei, ex-deputat în Parlamentul de la Chişinău, distinsă cu Ordinul Naţional al României „Pentru Merit” în grad de Comandor, preşedintele Partidului Naţional Liberal din Republica Moldova, copreşedinte al Consiliului Unirii.
2. Ştefan Maimescu, ex-deputat, membru al Consiliului Unirii, membru al Consiliului „Parlamentul 1990”, preşedintele Asociaţiei socio-culturale „Maluri de Prut” din Italia. Şcolile româneşti şi reprezentanţii Bisericii Ortodoxe din Italia, precum şi românii, care lucrează acolo, luptă pentru Unire. „La datele de 16 mai 1812, 26-28 iunie 1940 şi 24 august 1944 s-au comis acte criminale, împotriva românilor, de către imperialiştii ruşi şi sovietici. În prezent Unirea este boicotată de către ruşi şi ucrainieni. Doina şi Ion Aldea Teodorovici, Grigore Vieru, Gheorghe Ghimpu, Dumitru Matcovschi şi alţi români s-au jertfit pentru Unire” – a spus dl Maimescu.
3. Profesor doctor Mircea Druc, preşedintele Consiliului Naţional al Reîntregirii, înfiinţat la data de 1 decembrie 1991 cu denumirea Consiliul Naţional al Unirii, apreciază că evenimentul din 27 august 1991 nu a fost pregătit temeinic de către patrioţii de la Chişinău. Prezentul este favorabil îndeplinirii dezideratului Unirii României cu Republica Moldova. Membrii Consiliului Unirii trebuie să atragă toate Asociaţiile Obşteşti, reprezentanţii tuturor Cultelor Religioase, Şcolile, precum şi un mare număr de patrioţi români din ambele state româneşti şi din diasporă, care simt şi trăiesc româneşte. Se propune să se întreprindă măsuri ferme pentru realizarea, la Chişinău, a unui Parlament puternic, favorabil Unirii. La Bucureşti – să fie votaţi numai cei care militează pentru Unirea politică, economică şi culturală a românilor.
4. Avocatul Gheorghe Viţă, jurist, preşedintele Uniunii Românilor din Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa. Domnul avocat a precizat că la data de 16 mai 1812 Rusia a comis o oribilă crimă împotriva românilor, iar Consiliului Unirii sprijină concret acţiunea de repunere în drepturi a cetăţenilor români, cărora administraţia comunistă, instituită la Chişinău după 24 august 1944, le-au anulat cetăţenia română. Solicită Parlamentului României să modifice Legea 119 din 1996, completând articolul 44, aliniatul 6 din această lege: „Cetăţenii români şi descendenţii lor până la gradul III, ale căror acte de Stare Civilă au fost înregistrate în localităţi, ce au aparţinut României, iar în prezent se află sub administraţia altor state, pot solicita întocmirea Actelor de Stare Civilă, la toate Direcţiile de Stare Civilă din România, în baza extrasului de pe Actul de Stare Civilă, ce se găseşte în păstrarea arhivelor Naţionale din aceste state”. Se propune şi modificarea articolului 11 din Legea Cetăţeniei Române: „Persoanele care au dobândit cetăţenia română prin naştere, potrivit legilor în vigoare până la 23 august 1944, precum şi descendenţii lor până la gradul III, pot solicita transcrierea sau înscrierea în Registrul de Stare Civilă Române a certificatelor sau extraselor de Stare Civilă eliberate de autorităţile străine, în condiţiile Legii nr. 11 din 1996, cu privire la Actele de Stare Civilă. Locuitorii basarabeni născuţi în România până la gradul III au dreptul la cetăţenie română”.
5. Locotenent-colonel Anatol Caraman, cavaler al Ordinului „Ştefan cel Mare”, preşedintele Asociaţiei Veteranilor Războiului 1992 „Tiras-Tighina”,  apreciază că furtul Basarabiei în 1812 constituie o crimă la adresa românilor. Domnul Anatol Caraman a prezentat Programul de acţiuni şi manifestări dedicate evenimentului comemorat:

1. Să se ţină o şedinţă comună a Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău, în care să se evoce evenimentele tragice de acum 200 de ani pentru partea de est a Moldovei şi să fie comemorate victimele ocupaţiei ruso-sovietice din stânga Prutului.
2. Guvernele de la Bucureşti şi Chişinău să adopte o poziţie comună în legătură cu ziua de 16 mai 2012 şi să o declare Zi de doliu pentru comemorarea celor 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei şi a victimelor ocupaţiei. În această zi să fie coborâte în bernă Drapelele de stat la Chişinău şi Bucureşti (locul semnării odiosului dictat), precum şi în alte localităţi ale Republicii Moldova şi ale României.
3. Parlamentul României să modifice art. 11 din Legea cetăţeniei române, nr. 21/1991, şi art. 43, aliniatul 4, din Legea actelor de stare civilă, în ceea ce priveşte calitatea de cetăţean român a locuitorilor din Basarabia, Bucovina şi nordul Bucovinei, după care, la autoritatea administrativă să se facă simple verificări şi înregistrări în evidenţa populaţiei, cu eliberarea actelor de stare civilă.
4. Autorităţile Administraţiei Publice locale să elaboreze şi să realizeze planuri de acţiuni dedicate comemorării a 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei.
5. Să se facă angajamente publice şi să se asigure fondurile necesare pentru ridicarea  Memorialului Patimilor Româneşti, a cărui motivaţie a fost adoptată ca document politic în plenul Senatului României încă din anul 2009.
6. Să se realizeze câte un muzeu la Bucureşti şi la Chişinău (lângă Ambasada Rusiei), dedicat victimelor celor 200 de ani de ocupaţie rusească, cu suportul economic al guvernului României.
7. Să fie dezvelită o placă comemorativă „Anul 1812 – Raptul Basarabiei” pe clădirea „Hanul lui Manuc” din Bucureşti, unde s-a semnat tratatul.
8. Cultele religioase din România şi Republica Moldova să pomenească victimele ocupaţiei ruseşti şi să cheme enoriaşii la momente de doliu. În ziua de 16 mai 2012, la ora 12:00, să bată clopotele în semn de doliu şi să fie păstrat pe teritoriile României şi Republicii Moldova un moment de reculegere.
9. Se recomandă mass media din cele două state româneşti şi din întreaga lume să menţioneze semnificaţia zilei de 16 mai şi să transmită acţiunile de comemorare a celor 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei.

S-a trimis o scrisoare Preşedintelui României pentru sprijinirea acestor acţiuni.

VI. Victor Crăciun, preşedintele Ligii Culturale a românilor de pretutindeni, a susţinut că problemele politice, economice şi culturale au un rol hotărâtor în înfăptuirii Unirii. În acest sens, ar trebui să se desfăşoare manifestaţii, dedicate acestei comemorări, la Istanbul, Moscova, Bucureşti, Chişinău şi alte oraşe. Conţinutul Tratatului din 16 mai 1812 va fi publicat în limbile română, rusă, turcă, engleză, franceză şi germană. Republica Moldova poate şi trebuie să joace un rol important în înfăptuirea Unirii.

VII. Octavian Căpăţînă, cercetător principal la Institutul de proiectări pentru Automatizări, a făcut o scurtă prezentare a unui proiect de propuneri ale Consiliului Unirii pentru Executivele şi Parlamentele de la Chişinău şi Bucureşti privind integrarea economică a celor două state româneşti în beneficiul cetăţenilor. El a propus să se amplifice schimburile economice între România şi Republica Moldova, prin reducerea taxelor vamale, precum şi prin înfiinţarea unei bănci comune, pentru acordarea de credite avantajoase. Se propune să se pună mare accent pe asigurarea gazelor, a energiei electrice, pe modernizarea transporturilor rutiere şi feroviare şi să se lărgească contactele cu cei 13 milioane de români care trăiesc în afara cadrului naţional.

VII. Generalul de armată în retragere Mircea Chelaru a solicitat conducerilor politice de la Bucureşti şi Chişinău să fie primenite şi determinate să înfăptuiască Unirea. Ca direcţii de acţiune propune Unirea Ministerelor Culturii de la Bucureşti şi Chişinău, precum şi Unirea politică şi economică, un milion de români din România urmând să primească, dacă s-ar decide, cetăţenia moldovenească în Republica Moldova, pentru că, la timpul lor, s-au refugiat, fugind de urgia sovietică.

VIII. Eugen Mihalache, reprezentantul PPDD, care a semnat aderenţa la Consiliul Unirii, a cerut ca, la Chişinău, să fie numit un Ambasador al României dintre românii basarabeni şi a invocat alte intenţii ale formaţiunii, a propus să se anuleze taxa de 500 EUR pentru cetăţenii români din Basarabia care doresc să viziteze România şi să se acorde cetăţenia română necondiţionat.

IX. Colonel în rezervă Anatol Munteanu, care a lucrat în armata sovietică, în armata Republicii Moldova şi în armata română, a primit cetăţenia română şi în curând va edita cartea „Sacrificiu şi trădare”, în care va povesti că basarabenii care trăiesc în România vor sprijini cu ardoare Unirea României cu Republica Moldova.

Asociaţia Veteranilor de Război de la Chişinău va edita Revista „Războiul”. Asociaţia Probasarabia, Bucovina şi Ţinutul Herţa a reeditat Revista „Viaţa Basarabiei”, editată iniţial, în 1934, de către Pann Halipa.

În cadrul conferinţei s-a difuzat cartea „Basarabia sub jugul colonial al Rusiei ţariste, 1812-1917”, autor – prof. universitar, doctor hab. în istorie Anton Moraru.

Informaţii actualizate pot fi găsite pe web-site-ul Consiliului Unirii: www.consiliul-unirii.ro

col. (rtr.) Constantin CHIPER

prof. dr. Mircea Druc

Lista participantilor la conferinta de la Bucuresti

Manu Iosifescu Valentin, pensionar, fost cercetător ştiinţific, Bucureşti

Druc Mircea, pensionar, economist, Bucureşti

Rusanovschii Constantin, pensionar, inginer, Bacău

Clenciu Marian, pensionar, Bucureşti

Paul Dorin Teodor, Bucureşti

Scorpan Asea, profesoară, Chişinău

Druţa Filipp, jurist, Chişinău

Teodorescu Mihai, antreprenor, Bucureşti

Viţă Gheorghe, jurist, Chişinău

Serafim Florea, avocat (Londra) executiv (ONG)

Sprînceană Radu, director financiar, Chişinău

Lulea Marius, inginer, Bucureşti

Laşcu Sergiu, prim-vicepreşeinte al PNR, Chişinău

Valeriu Ciubotaru, preşedintele Partidul Naţional Roman, Chişinău

Viţă Iulian, doctorand ASE, Chişinău

Viorel Speteanu, Bucureşti

Bagiu Ovidiu, preşedinte „Fapte”, Bucureşti

Petrescu Raimond-Florin, profesor, Bârlad

Bârdan Raine, profesor, Bucureşti

Geo Stroe, preşedintele Fundaţiei daco-române

Ioan Danila, ziarist, Bucureşti

Guzun Eugeniu, Radio-România Actualităţi

Olga Sandu, istoric, Radio-România Actualităţi

Madana Diaconu, Radio-România Actualităţi

Alexandru Budişteanu, preşedinte emerit ESV Romania, arhitect, Bucureşti

Pavel Munteanu, Spirit Romanesc, Chişinău

Iulia Modiga, Agenţia Info-prut, Bucureşti

Dacian Dumitrescu, Asociaţia ProBasarabia, Bucureşti

Tudor Ionescu, avocat, Noua Dreaptă, Bucureşti

Dumitru Ilinca, preşedintele Asociaţiei „Maluri de Prut”, Italia-Bucureşti

Ciuceanu Radu, director „Academia Română”

Buhoci P, pensionar

Ştefan Maimescu, copreşedinte al Consiliului Unirii

Mihai Dembiţchi, membru al Consiliului Unirii

Maxian Gheorghe, director Muzeul de istorie din Orhei

Căpăţină Octavian, cercetător, Cluj Napoca

Mazilu Răzvan, redactor Resboiu.ro, Com.Berceni, Ilfov

Tabara Marian, Bucureşti

Adrian Pop, Craiova

Cioroianu Cealia, Craiova

Surugiu, Bucureşti

Florin Dobrescu, preşedintele Partidului ,,Totul pentru Ţară,, Bucureşti

Eugen Mihalache, vicepreşedinte al PP-DD, Bucureşti

Mariuţă Dan Ioan, preşedinte Asociaţiei „Realitate şi Adevăr”, Alba Iulia

Ghimişescu Claudiu, Bucureşti

Pavlicenco Vitalia, preşedintele PNL, Chişinău