Joi, 25 octombrie, se împlinesc 68 de ani de la eliberarea de către armata română a părţii de Nord a Transilvaniei, ocupată în mod samavolnic de către Ungaria horthystă prin Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, desăvârşindu-se astfel acţiunile militare pentru alungarea din ţară a cotropitorilor fascisto-horthyşti.
În ziua de 25 octombrie 1944 au fost puse la locul lor bornele de hotar pe graniţa de nord-vest a ţării. În semn de omagiu pentru părinţii şi bunicii noştri care s-au jertfit pentru eliberarea patriei şi în semn de recunoştinţă faţă de bărbaţii şi femeile în uniformă militară care şi-au consacrat eforturile pentru apărarea ţării, organele puterii de stat au adoptat această dată drept zi a armatei României.
Acţiunile de luptă desfăşurate împotriva trupelor germano-ungare, finalizate în octombrie 1944, au constituit un segment în şirul lung al bătăliilor purtate de neamul nostru şi armata română pentru libertate şi apărarea fiinţei naţionale a poporului român.
Efectivele armatei române, care au participat la dezarmarea trupelor germane, la acoperirea graniţelor ţării de la Întorsura Buzăului până la Orşova şi la eliberarea completă a ţării, s-au ridicat la 540.000 de luptători, din care au căzut în lupte peste 59.000 de soldaţi, gradaţi, subofiţeri şi ofiţeri (morţi, răniţi şi dispăruţi).
În continuare, în conformitate cu prevederile Convenţiei de Armistiţiu, încheiată cu reprezentantul Naţiunilor Unite – Uniunea Sovietică – armata română a participat la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei. Cu preţul unor dureroase pierderi, aproximativ 170.000 de ostaşi din Armata Română, România, aşa cum aprecia postul de radio Londra, într-una din emisiunile sale, din anul 1945 „a dus la scurtarea războiului cu cel puţin şase luni de zile şi a salvat viaţa a mii de soldaţi români şi aliaţi”.
La încheierea războiului antihitlerist, armata română s-a întors de pe front cu steagurile de luptă acoperite de glorie, făcându-şi pe deplin datoria faţă de patrie şi de poporul român.
Prahovenii şi-au adus o mare contribuţie la eliberarea ţării şi la înfrângerea armatelor hitleristo-horthyste, fiind încorporaţi în următoarele mari unităţi şi unităţi militare: Corpul 5 Teritorial, Divizia a 13-a Infanterie, Divizia 1-a Vânători de Munte, Regimentele de Infanterie 32 „Mircea” şi 7 Prahova, Regimentele de Cavalerie 10 Roşiori şi 3 Călăraşi, Regimentul 19 Artilerie, Regimentele 7 şi 9 Artilerie Antiaeriană, Flotila a 2-a de Aviaţie de Vânătoare, Şcoala de Ofiţeri în Rezervă nr. 1 Infanterie din Ploieşti şi alte formaţiuni militare.
Armata română este supusă, în prezent, unor transformări structurale şi organizatorice pentru a fi în măsură să-şi îndeplinească misiunile de apărare a patriei şi de cooperare cu celelalte armate în diferite misiuni de luptă din Afganistan.
În aceste zile premergătoare evenimentului evocat, administraţiile centrale şi locale, Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război, Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor” şi Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă sau în Retragere desfăşoară o paletă largă de activităţi educative în localităţi şi şcoli, la cimitirele şi monumentele eroilor, omagiind memoria bunicilor şi părinţilor noştri, care au luptat cu multă dăruire şi înalt spirit de sacrificiu pentru eliberarea pământului scumpei noastre patrii.
În ziua de 25 octombrie se desfăşoară emoţionante evocări istorice şi se depun jerbe şi coroane de flori la monumentele eroilor din localităţi, eliberate prin jertfele ostaşilor români în anul 1944.
Ne exprimăm speranţa că armata română va continua să fie garantul ordinii constituţionale şi a statului de drept din România.
Col. (rtr.) Constantin Chiper, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor”, Preşedintele Asociaţiei „Cultul Eroilor” Prahova
Loading ...