Mai jos republicăm un Apel semnat de persoane cunoscute din al doilea stat românesc, în contextul declinului spiritual total care a cuprins populația din stânga Prutului. Mulți dintre semnatarii Apelului sunt fondatori si membri ai Consiliului Unirii, cum este si dl Alexandru Moșanu, – Platformă unionistă creată în februarie 2012, pentru a da demnitate națională celor din teritoriul românesc din stânga Prutului, aflat sub ocupație ruso-sovietică de 200 (acum – de 203) ani. Consiliul Unirii, prin toate componentele sale, inclusiv și în primul rând PNL,md – unicul partid unionist din RM, salută poziția deschisă de solicitare a Unirii de tot mai multă lume. Eforturile noastre de sensibilizare politică publică dau rod.
Domnului Klaus Werner Iohannis, Preşedinte al României,
Domnului Nicolae Timofti, Preşedinte al Republicii Moldova,
Domnului Valeriu Zgonea, Preşedintele al Camerei Deputaţilor din Parlamentul României,
Domului Călin Popescu-Tăriceanu, preşedinte al Senatului României,
Domnului Andrian Candu, Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova,
Domnului Victor Ponta, Prim-ministru al României,
Domnului Valeriu Streleţ, (deja ex-) Prim-ministru al Republicii Moldova
A P E L
Adresăm acest Apel Domniilor Voastre, dar şi poporului român din Republica Moldova şi România, într-un moment de mare responsabilitate istorică.
Stimaţi conducători ai celor două state româneşti!
Dragi concetăţeni!
Republica Moldova se află pe marginea unei prăpastii.
Statul cel mai sărac din Europa a ajuns a fi considerat, la ora actuală, şi cel mai corupt din Europa.
Oamenii noştri politici, care îşi caută doar de interesele proprii, uitând de cele ale populaţiei, se urăsc alarmant între ei, antrenând în această luptă intestină segmente largi ale populaţiei.
Impresia generală e că ne aflăm în preajma unui război civil sau a instaurării unei dictaturi de stânga.
Protestele aproape zilnice cu zeci de mii de participanţi, care îi adună în centrul capitalei pe oamenii disperaţi, sărăciţi şi nedreptăţiţi, şi alegerile parlamentare anticipate, pe care le cer partidele promoscovite, ar putea să ne arunce în viitorul apropiat în braţele Imperiului, din care ne-am smuls cu greu în 1991, pentru mai multe decenii sau pentru totdeauna.
În această situaţie dramatică, venim cu propunerea ca autorităţile de la Chişinău şi cele de la Bucureşti să iniţieze tratative neîntârziate privind înlăturarea consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov, condamnat de toate ţările lumii, pentru REUNIFICAREA CELOR DOUĂ STATE ROMÂNEŞTI.
Numai astfel am mai putea evita pericolul de a mai fi înglobaţi, de astă dată definitiv, în Imperiul care în 1812 şi 1940 ne-a despărţit cu forţa armelor de vatra neamului nostru, numai astfel vom scăpa de sărăcie, de corupţie, de şantaj economic, am obţine majorarea salariilor, a pensiilor (care în dreapta Prutului sunt de 4 ori mai mari) şi am ajunge mai repede în Uniunea Europeană, ca parte a unui stat membru al Uniunii Europene.
Timp de 25 de ani politicienii de pe cele două maluri ale Prutului au afirmat încontinuu că încă n-a sosit clipa ca să fim împreună, că acest lucru nu ni-l îngăduie conjunctura politică.
Dar conjuncturile favorabile le fac popoarele care vor să-şi schimbe destinele. Şi nu cele care doresc ca o nedreptate să perpetueze.
Nu credem că trebuie să aşteptăm ca alţii să ne facă dreptate.
Dreptatea să ne-o facem noi!
Reunificarea este dreptul nostru legitim.
La ora actuală, unica graniţă din Europa, şi cea mai ruşinoasă, e graniţa dintre români şi români.
Prutul aminteşte tot mai mult de Zidul de la Berlin.
La fel cum nemţii din cel două Germanii au demolat zidul dintre ei, şi românii din cele două state româneşti – Republica Moldova şi România – vor să fie împreună într-o Europă fără frontiere.
Mu mai dorim ca prin mijlocul ţării lui Ştefan cel Mare să treacă o Cortină de Fier, care ar împărţi Europa în două.
Se afirmă că e nevoie de un referendum pentru Reîntregire.
Dar cei care au intrat cu oştile peste noi în 1812, apoi în 1940, n-au făcut mai întâi un referendum.
Ar fi lipsit de logică un plebiscit în cadrul căruia cei care ne-au deportat părinţii, care ne-au persecutat, ne-au deznaţionalizat, ne-au interzis limba şi credinţa, ei şi urmaşii lor să decidă: dacă să fim împreună cu fraţii de care am fost despărţiţi ori să fim cu cei care ne-au despărţit.
Ni se mai atrage atenţia că statutul României azi e altul.
Istoria cunoaşte precedente asemănătoare: în 1957 Franţa a intrat în UE împreună cu Algeria, ţară africană, iar Antilele Olandeze, din Marea Caraibilor, a intrat în UE împreună cu Olanda, deşi făcea parte din alt continent.
În 1990, când RDG a fuzionat cu RFG, Uniunea Europeană a acceptat fără niciun comentariu acest gest de dreptate istorică.
De aceea credem că n-ar fi drept să ni se reproşeze dorinţa de a reveni Acasă, în Europa valorilor.
Nu este vorba de unirea a două ţări diferite, ca Cehia şi Slovacia sau careva state din fosta Iugoslavie, e vorba de revenirea unui teritoriu înstrăinat – Basarabia, pe care Hitler i-a dăruit-o lui Stalin – la locul de unde a fost rupt acesta.
Într-o primă etapă, ţara reîntregită s-ar putea numi Uniunea Statală România-Republica Moldova.
Ea ar putea avea o vreme două capitale: Bucureşti şi Chişinău, două guverne, două parlamente.
Mitropolitul Nestor Vornicescu constatase cu o ocazie: „Nu ne merge bine în Ţară pentru că n-am realizat Unirea”.
Atâta vreme cât vom fi fărâmiţaţi pe hărţile lumii, nu-i va merge bine niciuneia dintre ţările noastre.
Dacă vom fi o ţară mare, vom avea toate şansele să devenim unul dintre statele cele mai prospere din Europa.
În acelaşi timp, guvernanţii ar urma să poarte tratative cu Ucraina pentru un schimb de teritorii, aşa cum arătau acestea înainte de semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov la 23 august 1939.
Celor două ministere de externe, conducătorilor celor două state le va reveni misiunea de a explica ţărilor europene, cu argumentele de rigoare, că şi în cazul nostru se realizează un gest de dreptate istorică.
Şi, suntem convinşi, nicio ţară din lume nu se va opune. Nici chiar Rusia, care printr-o declaraţie din 10 septembrie 2015 a dlui Maxim Şevcenko, consilier al preşedintelui V. Putin, recunoaşte că „Moscova nu exclude eventualitatea unei reuniri a Republicii Moldova cu România, care sunt o naţiune şi vorbesc aceeaşi limbă, acest lucru nu ar face decât să îmbunătăţească relaţiile Moscovei cu Chişinăul şi Bucureştiul”.
Totodată, conducerea republicii, intelectualitatea, televiziunile, presa etc. vor trebui să explice populaţiei, inclusiv minoritarilor, beneficiile pe care le vor avea devenind parte integrantă a unui stat membru al Uniunii Europene.
Dacă ratăm această şansă de a fi împreună şi de a şterge frontiera care mai stă trasă prin mijlocul neamului nostru, nu ne vor ierta nepoţii şi strănepoţii, ameninţaţi de pe acum de gulagurile care-i aşteaptă în viitoarea uniune vamală euro-asiatică, dar nici bunii şi străbunii, rupţi cu sila de fraţii şi surorile lor şi trimişi să moară în siberiile de gheaţă.
Dragi conducători ai celor două state! Nu aveţi dreptul să urmăriţi impasibili ce se poate întâmpla cu cele peste trei milioane de români moldoveni din stânga Prutului.
În mâinile Dumneavoastră să află soarta noastră şi a copiilor noştri.
Nu ne lăsaţi pradă hienelor. Nu fiţi indiferenţi.
Aveţi o posibilitate unică: să folosiţi această şansă pe care ne-o trimite Dumnezeu şi să intraţi în manualele de istorie.
Generaţiile care vin vă vor fi recunoscătoare!
Aşa să ne ajute Dumnezeu!
Acad. Nicolae DABIJA, preşedinte al Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova;
Acad. Mihai CIMPOI, preşedinte al Uniunilor de Creaţie din Moldova:
Spiridon VANGHELI, Scriitor al Poporului;
Ilie ILAŞCU, fost deţinut politic;
Acad. Eugen DOGA;
Acad. Vasile MICU;
Ion UNGUREANU, actor, regizor, ex-ministru al Culturii şi Cultelor;
Ion COSTAŞ, ex-ministru al Apărării;
Acad. Petru SOLTAN;
Acad. Sergiu CHIRCĂ;
Acad. Alexandru MOŞANU;
Acad. Ion MAHU;
Acad. Gheorghe GHIDIRIM;
Acad. Anatol CIOBANU;
Acad. Mihai PATRAŞ;
Anatol PETRENCU, doctor în istorie;
Gheorghe PALADI, doctor în istorie;
Grigore POPA, antreprenor;
Constantin CODREANU, preşedinte executiv al Consiliului Naţional al Reîntregirii;
Valeriu SAHARNEANU, preşedinte al Uniunii Jurnaliştilor din Moldova;
Ion BUGA, doctor hobilitat în istorie, profesor universitar;
Aurelian SILVESTRU, doctor în pedagogie, director al Liceului „Prometeu”;
Timotei MELNIC, preşedinte al Ligii Pedagogilor;
Boris MOVILĂ, publicist;
Anatol VIDRAŞCU, director al Grupului Editorial LITERA;
Nina JOSU, scriitoare, preşedintă a Asociaţiei pentru Literatura şi Cultura Română „Astra Basarabiei”;
Ion NEGREI, vicepreşedinte al Asociaţiei Istoricilor
din R. Moldova;
Alecu RENIŢĂ, preşedinte al Mişcării Ecologiste din R. Moldova;
Petru MUNTEANU, avocat;
Alexei MARULEA, publicist;
Preot dr. Vasile NEGRU;
Gheorghe VIŢĂ, jurist;
Protoiereu Petru BUBURUZ;
Protoiereu, dr. Ioan CIUNTU;
Valeriu DULGHERU, doctor în ştiinţe tehnice, şef de Catedră, Universitatea Tehnică;
Vasile BAHNARU, doctor habilitat în în filologie, director IF al AŞM;
Ion MELNICIUC, doctor în filologie;
Gheorghe MAXIAN, profesor;
Mihai MORĂRAŞ, scriitor, publicist;
Elena TAMAZLÂCARU, scriitoare;
Ion GĂINĂ, profesor;
Romeo ŞCERBINA, publicist;
Andrei DORGAN, publicist;
Raisa CIOBANU, publicistă;
Andrei MOROŞANU, publicist;
Valentin GUŢU, scriitor;
Ion BAJUREANU, pedagog;
Tudor CHIRIAC, compozitor;
Vasile IOVU, Artist al Poporului;
Vasile ŞOIMARU, profesor universitar, scriitor;
Vlad POHILĂ, scriitor;
Serafim BELICOV, scriitor;
Efim TARLAPAN, scriitor;
Zina CENUŞĂ, scriitoare;
Iulian FILIP, scriitor;
Ianoş ŢURCANU, scriitor;
Iulius POPA, publicist;
Iacob CAZACU, profesor;
Virgil MÂNDÂCANU, profesor universitar;
Vasile CĂPĂŢÂNĂ, scriitor,
Ion DIVIZA, sriitor;
Ghiorghe BÂLICI; scriitor;
Eugenia BULAT, scriitoare;
Teodor POPOVICI, scriitor;
Sergiu COJOCARU, profesor;
Valerian GROSU, profesor;
Gheorghe RĂILEANU, primarul or. Cimişlia;
George VALICU, publicist, Cantemir;
Ion CUZUIOC, scriitor;
Valerian DOROGAN, profesor iniversitar;
Vlad VLAS, scriitor;