Congresul Internaţional de Dacologie, desfăşurat la Târgu Jiu

Congresul a avut loc în acest an la Târgu Jiu în contextul comemorării celor 55 de ani de la moartea lui Constantin Brâncuşi. Lucrările congresului s-au desfăşurat la Universitatea „Constantin Brâncuşi”. Napoleon Săvescu, preşedintele Dacia Revival International a susţinut în discursul său că Guvernul României trebuie să îi acorde lui Brâncuşi locul pe care îl merită. ”Dacă oficialităţile române în acei ani neguroşi ai României au considerat că trebuie să piardă o asemenea valoare inestimabilă ca Brâncuşi eu cred că în acest an Ministerul Culturii trebuie să se gândească de două ori şi să îi acorde lui Brâncuşi ceea ce merită, onoarea pe care această ţară trebuie să o ofere acestui genial sculptor. Brâncuşi nu poate să lipsească din istoria acestei ţări, nu poate fi dat la o parte”, susţine Napoleon Săvescu. Cu părere de rău omul de cultură a recunoscut că Brâncuşi este promovat mai mult în străinătate decât în ţara sa natală. „Brâncuşi este în sufletul nostru orice am face. Când un prieten de-am meu mi-a arătat brevetul lui de aviator şi am văzut Pasărea Măiastră a lui Brâncuşi m-am gândit de ce românii nu pot să facă la fel. De ce americanii pot să îi dea o asemenea importanţă unui sculptor din România, iar românii nu îl apreciază- Sunt valori pe care ei nu ştiu să le aprecieze”, mai subliniază Napoleon Săvescu, preşedintele Dacia Revival.

Coloana, inspirată după un monument dacic

Legătura lui Brâncuşi cu dacii poate fi observată chiar prin operele sale, Coloana Infinitului fiind inspirată după un monument funerar dacic. ”Consider că el a fost şi este fiul acestui pământ dacic pe care el l-a iubit cu gândul şi cu fapta. Coloana Infinitului este inspirată după un monument funerar dacic. Ceea ce Brâncuşi şi recunoaşte în momentul în care spune că nu a mai avut bani să termine această coloană să pună şi Pasărea Măiastră, aşa cum aveau dacii, în vârful acesteia”, mai spune Napoleon Săvescu.

Vladimir Brilinschi, directorul executiv al organizaţiei Dacia Revival Int, a anunţat că recent noul ministru al Culturii, Puiu Haşotti, a semnat proiectul de dezvoltare a cetăţilor dacice. „Este un proiect care a început pe vremea ministrului Kelemen Hunor, a continuat parţial cu Mircea Diaconu şi acum a fost semnat în sfârşit proiectul privind restaurarea, modernizarea, conservarea şi mai ales cercetarea în cetăţile dacice. S-a semnat un act prin care sunt alocate acestui sit arheologic de o importanţă deosebită suma de 9 milioane euro. Sperăm ca anul viitor, dacă veţi vizita cetăţile dacice să vedeţi o altă faţă a acestora”, afirmă Vladimir Brilinschi.

„Există şi o anumită conotaţie care leagă evenimentul respectiv de Târgu Jiu, şi anume faptul că se încearcă să se demonstreze această continuitate care se realizează în primul rând în artă prin cel care este întemeietorul sculpturii moderne, Constantin Brâncuşi”, spune Moise Bojincă, rectorul Universităţii „Constantin Brâncuşi”.

PROGRAM

Invitaţii au fost primiţi la Coloana Infinitului, după care s-au deplasat la Hobiţa, unde s-au depus coroane în cimitirul satului. Aceştia au vizitat Muzeul „Jaleşul” de la Arcani, realizat de profesorul Grigore Pupăză. Închiderea lucrărilor susţinute în cadrul acestui congres a avut loc la Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu.Consiliul Unirii a adresat un Mesaj de Salut Congresului de Dacologie

Mesaj de Salut adresat Congresului al XIII-lea de Dacologie de Consiliul Unirii

Spre deosebire de alte popoare, poporul român, urmaş direct al geto-dacilor, s-a născut din pământul şi pentru pământul pe care locuieşte încă de la facerea lumii.

Înfruntând vicistitudinile vremurilor, urmaşii geto-dacilor şi-au păstrat nu numai limba şi obiceiurile străbune, dar şi dorinţa nestrămutată de UNITATE caţarăşi popor!

Migraţiile evului mediu, razboaiele şi schimbările sociale, ce ne-au fost deseori impuse prin evenimente ce ne-au şi divizat teritorial, nu ne-au îngenuncheat şi continuăm să păstrăm vie flacăra reîntregirii şi a unităţii naţionale.

Marile imperii dornice de îmbogăţire şi putere ne-au cotropit uneori, ne-au divizat teritorial, dar nu ne-au înfrânt! Simţământul Reintregirii a rămas viu în inimile noastre, indiferent de greutăţi şi de puterea şi influenţa duşmanilor!

Raptul teritoriilor de răsărit, înca la începutul războiului al doilea mondial, a deschis în sufletele noastre o rană ce săngerează.

Oameni simpli şi personalităţi din lumea academică de pe cele două maluri ale Prutului au ţinut permanent vie dorinţa de unitate naţională!

Printre numeroasele organizaţii şi personalităţti care militează pentru unitatea naţionala se remarcă şi Dacia Revival International Society, cu sediul în New York, a cărei activitate privind  cunoaşterea adevarului istoric despre trecutul poporului român este o contribuiţie remarcabilă la întărirea concepţiei că noi, locuitorii ţinuturilor dacice, suntem un popor cu aceeaşi limbă şi tradiţii, ce aspiră şi militează pentru a se regăsi, unit, într-un singur stat.

Ne bucurăm să amintim că la programul societaţi Dacia Revival au participat si contribuit şi basarabeni, încă de la înfiinţare, cum a fost regretatul Andrei Vartic, inginer, scriitor, istoric la fel ca şi acad. Petru Soltan, care a onorat Congresele Daciei Revival cu studii pluridisciplinare.

Reactivarea Consiliului Unirii în dreapta Prutului, în primăvara acestui an, ne-a prilejuit bucuria să avem, printre sprijinitori, şi Societăţile Dacia Revival International Society şi Societatea Medicilor, ambele dinNew Yorkşi ambele patronate de dr.Napoleon Săvescu.

Cu ocazia Congresului al XIII-lea de Dacologie, închinat geniului brâncuşian, aducem, din ţinuturile de răsărit, organizatorilor Congresului de Dacologie, celor doua societăţi deja menţionate şi tuturor participanţilor salutul şi urările de success ale Consiliului Uniri.

Felicitări Consiliului Judeţean şi Instituţiilor culturale locale, care au făcut posibilă desfăşurarea lucrărilor Congresului de Dacologie, închinat personalităţii lui C.Brâncuşi.

Ne exprimăm speranţa că, în curând, astfel de întâlniri prestigioase vor putea fi organizate şi pe teritoriul dacic din stânga Prutului.

În numele Consiliului Unirii,

Ştefan Maimescu, ex-deputat, membru al Consiliului Naţional al Unirii-

1991, membru al Consiliului ,,Asociaţiei Parlamentul-90”, preşedintele Asociaţiei socio-culturale ”Maluri de Prut” din Italia

Anatol Caraman, locotenent-colonel, cavaler al Ordinului “Ştefan cel Mare”, preşedintele Asociaţiei Veteranilor Războiului – 1992 ”Tiras-Tighina”

Nicolae Dabija, scriitor, membru de onoare al Academiei Române, ex-deputat, membru al Consiliului Naţional al Unirii-1991, membru al ,,Asociaţiei Parlamentul- 90”, preşedintele Forului Democrat al Românilor, preşedintele Forului Românilor de Pretutindeni, deţinător al Ordinului Naţional “Steaua României” în Grad de Cavaler

Gheorghe Mârzencu, ziarist, membru ai Asociaţiei obşteşti ”Memoria victimelor regimului totalitar comunist”

Gheorghe Viţă, jurist, preşedintele Uniunii Românilor din Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa

Vitalia Pavlicenco, doctor în filologia română, ex-deputat, deţinătoare a Ordinului Naţional al României “Pentru Merit” în Grad de Comandor, preşedintele PNL

Anatolie Revenco, vicepreşedinte al Partidului Naţional Liberal

Valeriu Ciubotaru, preşedintele Partidului Naţional Român

Timotei Ţurcanu, inginer