Consiliul Unirii urmăreşte cu atenţie evoluţiile de pe arena politică de la Bucureşti. Schimbările intervenite înainte şi după alegerile locale din România continuă în prezent prin decizii politice radicale la vîrf, ca rezultat al creării unei noii majorităţi parlamentare. Aceste decizii sunt percepute diferit în societatea românească de pe ambele maluri de Prut, contează, însă, respectarea legii şi a voinţei poporului, care îi are ca exponenţi pe aleşii săi în Parlament, şi, în egală măsură, respectarea procedurilor parlamentare şi a Constituţiei.
Românii din cel de-al doilea stat românesc, Republica Moldova, 
şi-au îndreptat mereu aşteptările şi speranţele de bine spre clasa politică de la Bucureşti. În numele românilor din stînga Prutului, care fac parte din platforma unionistă, Consiliul Unirii adresează decidenţilor din România îndemnul de a nu uita, în confruntările politice, de ideea unităţii naţionale româneşti. Pentru această idee noi, românii şi alogenii, ne-am solidarizat în Consiliul Unirii, ca să fim tot mai mulţi şi tot mai uniţi în demersurile de reunificare a celor două state româneşti.
Îndemnul Consiliului Unirii este ca, dincolo de schimbările radicale din politica românească, să nu se uite de aspiraţia sacră a tuturor românilor – cea de reîntregire a neamului românesc -, iar schimbările care se întreprind să ia în calcul aşteptările românilor din afara frontierelor de astăzi ale Statului Român.
Realităţile politice din România – cu toate carenţele vizibile şi mai puţin sesizabile, urmare a guvernărilor, – au o oglindă perfectă în cel de-al doilea stat românesc, unde se repetă într-o formă gravă de mai multă vreme, însă, în consecinţă, nimic nu se întîmplă. Din nefericire, dacă perspectiva regăsirii stabilităţii politice – necesare continuării reformelor în România , se-întrevăd, în Republica Moldova această perspectivă nu se întrevede, avînd în vedere întîrzierea gravă a reformelor şi pericolul, tot mai evident, de destrămare teritorială a Republicii Moldova prin jocurile cercurilor imperiale de la Kremlin, în care Moscova încearcă să îi atragă şi pe unii decidenţi din Occident.
În acest sens, Consiliul Unirii sugerează guvernanţilor de pe cele două maluri de Prut să valorifice perioadele de reaşezare a situaţiilor politice şi să examineze oportunitatea proclamării Unirii celor două state româneşti, pentru ca, astfel, în acest an – cînd s-au împlinit 200 de ani de ocupaţie ruso-sovietică -, românii, printr-un act de voinţă populară şi de dreptate istorică, să se regăsească împreună într-un stat românesc euratlantic puternic, într-un singur stat al tuturor românilor, spre binele fiecăruia dintre ei.
Consiliul Unirii, care include un mare număr de aderenţi – partide, asociaţii, fundaţii, români simpli cele două state româneşti şi din comunităţile româneşti de peste hotare -, este convins că românii îşi vor regăsi liniştea şi fericirea, prosperitatea şi locul de onoare în Europa numai dacă vor avea curajul să se reunească, aşa cum au făcut germanii.
Consiliul Unirii,
Chişinău, 5 iulie 2012
Loading ...