Mesajul Consiliului Unirii către Romanii veniţi la Alba Iulia

Fraţi români,

“Secolul XIX, cel al naţionalităţilor”, a însemnat şi cristalizarea conştiinţei de unitate naţională românească, conştiinţa unui destin comun în trecut, prezent si în viitor.

Primii au făcut uz de dreptul la autodeterminare românii dintre Prut şi Nistru. La 21 noiembrie 1917, Sfatul Ţarii a proclamat “Republica Democratica Moldovenească”, iar la 24 ianuarie 1918 a adoptat Declaraţia de Independenţă. Pe 27 martie 1918, Sfatul Ţarii, ales prin vot universal, direct, egal si secret, a votat următoarea eternă şi memorabilă DECLARAŢIA de UNIRE a Basarabiei cu România:

“În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna, se uneşte cu mama ei România. Trăiască Unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!

Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ

Vicepreşedinte, Pantelimon Halippa

Secretar, Ion Buzdugan”

Pe 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, în inima Transilvaniei, Marea Adunare Naţională pentru Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei si a Maramureşului cu România, încununa Actele de la Chişinău si Cernăuţi (15 noiembrie 1918) de Unire în hotarele României.

România s-a înscris, astfel, pe traiectoria modernizării autentice, contribuind substanţial, pe plan internaţional, la opera de pace şi securitate. Nicolae Bălcescu ne-a lăsat testamentul: „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea. Pierdută, Libertatea se recapătă, dar Naţiunea, odată distrusă, este definitiv dispărută!”De acest testament  se ghidează Consiliul Unirii – platforma unionistă a românilor. 

Platforma unionistă „Consiliul Unirii” şi-a lansat Declaraţia de constituire la începutul anului 2012, an în care s-au împlinit două secole de ocupaţie ruso-sovietică a pământurilor româneşti dintre Prut şi Nistru. Am readus, astfel, în memoria comunităţii internaţionale, tragedia poporului român, separat de Pactul Ribbentrop-Molotov, condamnat de întreaga lume, inclusiv de Guvernul Rusiei, care consideră nulă ab initio înţelegerea de la 23 august 1939 dintre Guvernele sovietic şi german. Obiectivul strategic al Consiliului Unirii este reconfirmarea Actului de Unire de la 27 martie 1918 prin lichidarea consecinţelor politico-juridice ale Pactului criminal, fapt relevat şi în Declaraţia de la Chişinău din 28 iunie 1991.

 

Consiliul Unirii, de un consens naţional larg, include reprezentanţi ai societăţii civile şi ai comunităţilor româneşti de peste hotare, partide de pe ambele maluri de Prut, românii care păstrează sfîntă aspiraţia de unitate naţională. Patrioţii din 1991au adoptat Declaraţia de Independenţă, care scutură jugul colonial şi deschide calea reîntregireii neamului românesc. Astăzi, Consiliul Unirii spune lumii întregi că şi românii au dreptul să fie împreună şi fericiţi într-un singur stat, să convingă Bucureştiul şi Chişinăul, pe factorii politici din Vest că unitatea românească înglobează şi interesele strategice ale lumii euroatlantice.

Republica Moldova s-a îndepărtat constant de obiectivele Declaraţiei de Independenţă de la 27 august 1991, care a consemnat că, pe 28 iunie 1940, fără consultarea populaţiei din Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herta, aceasta –  în absenţa oricărui temei juridic real – a fost alipită imperiului sovietic.

De 21 de ani Basarabia îşi caută identitatea şi ideea naţională. Declaraţia de Independenţă a fost pîngărită de guvernările antieuropene şi românofobe, ce au dominat societatea 15 ani.

La 72 de ani de la invazia sovietică, spunem că am suferit prea mult ca popor, supus politicilor de schimbare forţată a structurii sale şi genocidului în care au pierit peste 1 milion de români, ca o crimă împotriva umanităţii.

Consiliul Unirii, cu alte forţe din societatea civilă, a redat Demnitate Naţională Românilor, cerând, prin acţiuni unioniste paşnice de răsunet, dreptul istoric la unitate, dreptate şi viitor.

Consiliul Unirii declară categoric şi deschis că nu mai doreşte această nedreptate istorică pentru români şi cere recunoaşterea, de către politicienii de pe ambele maluri ale Prutului, a dreptului românilor la unitate naţională.

În 2012, unioniştii au participat la nouă Marşuri ale Unirii în oraşe româneşti, redându-le conaţionalilor încrederea că viaţa lor, împreună cu fraţii români, va fi una bună şi sigură.

Dragi compatrioţi,

La 1 noiembrie s-au  împlinit 70 de ani de când, în partea de nord-vest a Chişinăului, pe o colină a moşiei Ghidighici, a fost inaugurat măreţul Turn al Dezrobirii Basarabiei (arhitect Octav Doicescu).

Monumentul a fost ridicat în cinstea eliberării Basarabiei de sub ocupanţii sovietici de către trupele române, în vara anului 1942. Niciun complex memorial din Basarabia, creat de bolşevici prin cheltuiala şi jertfa basarabenilor, nu este atât de măreţ sau asemănător ansamblului ce a exprimat esenţa adevăratei noastre Eliberări naţionale, destinat să servească generaţiilor următoare ca loc de reculegere, înălţare sufletească şi mândrie naţională.

…La numai doi ani de la inaugurare, în 1944, ocupanţii n-au lăsat iun semn, o urmă, o amintire despre sacrul memorial. Prin distrugerea simbolului spiritualităţii şi libertăţii române, dobândite cu preţul a zeci de mii de vieţi omeneşti, barbarii cominternişti au urmărit scopul diabolic de ştergerea forţată a memoriei istorice, de umilire şi asimilare a naţiunii titulare.

„ Cred că refacerea Turnului de la Ghidighici ar fi cea mai merituoasă contribuţie a românilor la  actul de eliberare naţională, început la finele sec XX „ – crede Andrei Doicescu, fiul arhitectului. Aşa credem şi noi…

Cu acest prilej şi în scopul comemorării tuturor martirilor neamului, reabilitării memoriei istorice a românilor de pretutindeni, trezirii sentimentului de Demnitate şi Mândrie  Naţională,

Consiliul Unirii a lansat în iulie un APEL către 30 de milioane de români din întreaga lume – să susţină proiectul de refacere a «Turnului Dezrobirii Basarabiei» de la Ghidighici, inclusiv financiar şi material, solicitînd şi cooperarea instituţiilor celor state româneşti, în special al Primăriei Mun.Chişinău şi a Guvernului de la Chişinău, prin atribuirea terenului  pentru amplasarea Memorialului.

Cele doua Guverne româneşti au datoria morala faţă de Ţară să dea curs şi să se implice în refacerea Memorialului – proiect de o însemnătate inestimabilă  pentru dăinuirea Naţiunii Romăne, să întreprindă măsuri pentru lichidarea consecinţelor  Pactului Hitler-Stalin şi a Protocolului secret din 23 august 1939.

Unirea va fi opera noastră, în baza voinţei românilor şi a Declaraţiei de Independenţă, care spune: „REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ŞI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ŞI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ŞI VIITORUL FĂRĂ NICIUN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ŞI NĂZUINŢELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAŢIUL ISTORIC ŞI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAŢIONALE.”

Consiliul Unirii îndeamnă Guvernele lumii să sprijine unificarea poporului roman. Numai o Românie reunificată va asigura dezvoltarea economică omogenă a Estului Europei, aşa cum întregirea Germaniei a însemnat un stat puternic în Europa Centrală.

Noi, românii basarabeni, jurăm la Alba Iulia – în numele celor de la Chişinău – că nu ne vom abate de la aspiraţia de Unire şi că, prin efort comun, ne vom regăsi într-un stat modern, european, de care să fim mândri noi şi copiii noştri.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Alba Iulia, 1 Decembrie 2012