De foarte multe ori propaganda antiunionistă din Republica Moldova afirmă că România nu îşi doreşte Unirea, deoarece ar fi costurile mult prea mari.
În primul rând, nu sunt de acord că ar fi costuri, cel puţin nu pe termen lung. Problema în Republica Moldova este, în acest moment, de productivitate financiară a muncii şi asta deoarece marile companii ocolesc această ţară nesigură (a se vedea ce s-a întâmplat zilele acestea cu clasa politică), iar banii nu se distribuie relativ uniform în economie, ci sunt, în general, pierduţi în buzunarele a câţiva oligarhi. Costurile vor fi pe un an, maxim doi, timp în care prin investiţii se va creşte productivitatea forţei de muncă.
Acest lucru afectează, în mod direct, şi calitatea vieţii, deoarece salariile sunt printre cele mai mici din Europa, şomajul este printre cele mai mari şi apare automat o neîncredere într-o perspectivă de viitor. Unde a dus acest lucru: la un exod masiv de forţă de muncă dinspre RM spre exteriorul ţării, forţă de muncă ce este definitiv pierdută. Or, este ştiut că valoarea adaugată a unei economii este dată de către populaţie, iar scăderea acesteia reprezintă o adevărată ameninţare la adresa statului în sine. Să facem un exerciţiu de imaginaţie pentru a vedea cine va plăti salariile celor rămaşi. Dacă lucrurile vor continua astfel, cu siguranţă nimeni, deoarece visul oricărui cetăţean tînăr este să părăsească RM.
Revenind la subiectul meu mi-am pus întrebarea firească: dar totuşi, cât i-ar putea costa pe români acest lucru? Având în vedere faptul că nu dispun de prea multe date oficiale, am preferat să mă rezum la un calcul simplu care de altfel să fie şi extrem de uşor de urmărit.
Iată câteva date oficiale la nivelul anului 2010:
| PIB 2010 | Populaţie | PIB/locuitor | |
| , | milioane de dolari/ an | număr | dolari /an |
| România | 161.629,00 | 19.042.936,00 | 8.487,61 |
| Republica Moldova | 5.357,00 | 3.563.800,00 | 1.503,17 |
| Total | 166.986,00 | 22.606.736,00 | 7.386,56 |
,Conform tabelului de mai sus fiecare român din România producea anual un venit de 8 487, 61 de dolari.
Conform aceluiaşi tabel fiecare român basarabean producea anual un venit de 1 503,17 de dolari.
Teoretic, în condiţiile în care după efectuarea unirii lucrurile nu se mişcă financiar în sus sau în jos, media ponderată a veniturilor ar deveni de 7386,56 de dolari.
Acest lucru înseamnă o reducere cu 12,9% a veniturilor întregii populaţii ale actualului stat român, astfel încât veniturile generate de românii basarabeni să poată creşte la acelaşi nivel. În cazul românilor basarabeni, creşterea ar fi de-a dreptul spectaculoasă, cu aproape de 5 ori mai mult decât în situaţia de faţă.
În cele de mai sus nu am ţinut cont de faptul că extinderea de teritoriu va duce de fapt la o creştere a productivităţii pe teritoriul Basarabiei, ca urmare a extinderii automate a marilor companii româneşti pe tot nou spaţiu naţional.
De asemenea Europa va aloca fonduri speciale pentru dezvoltare şi chiar dacă ele nu sunt mai mari decât cele actuale, raportate la populaţie, cu siguranţă vor creşte ca urmare a creşterii numărului de locuitori – e unul dintre principiile de bază a alocărilor bugetare.
Eliminând însă ipotezele de creştere de mai sus, se pune întrebare: vor fi oare românii dispuşi să renunţe la 12,9% din veniturile lor, pentru a-şi ajuta fraţii din Est? Atenţie că nu vorbim de veniturile proprii anuale, ci de ceea ce produce anual un român prin munca lui. Răspunsul va fi cu siguranţă unul pozitiv, lucru dat şi de procentul mare a celor care îşi doresc Unirea, dar şi de faptul că, la nivel naţional, statul vecin are cel mai mic nivel de şomaj din Europa, el fiind constituit practic doar din cei care nu îşi doresc în mod real să muncească.
Or, România, pentru a mai creşte, are nevoie şi de o creştere de populaţie şi este de preferat ca aceasta să provină dintr-o cultură identică, şi nu din una importată. Aceste lucruri sunt ştiute în mediul politic de la Bucureşti şi, de aceea, se menţine permeabilitate pe graniţa de Est, cea cu Republica Moldova.
91,75 de dolari este suma de bani pe care fiecare român trebuie să o accepte lunar ca reducere. Nu este vorba de veniturile salariale, ci de a ceda din munca sa, astfel încât şi cei de la est să poată munci în aceleaşi condiţii.
Având în vedere că salariul mediu din România este de aproximativ 500 de euro, asta înseamnă că, în mod proporţional, fiecare va trebui să accepte o reducere de 61,5 euro timp de vreo doi ani din totalul de 500 de euro.
În scurt timp, însă, productivitatea se va aduce automat la acelaşi nivel şi, atunci, nu doar că nu se va afecta, dar va avea loc chiar o creştere a PIB-ului.
Loading ...