Membrii activi ai Consiliului Unirii din Republica Moldova salută poziția înalților magistrați ai Curții Constituționale, care au pronunțat o decizie privind limba română în al doilea stat românesc în temeiul primatului Declarației de Independență față de Constituție. Actul de fondare a statului este certificatul imuabil de naștere al acestuia, în raport cu o Lege fundamentală adoptată de un Parlament ales legal, dar care nu a întrunit nici consensul societății, nici votul populației în cadrul unui plebiscit. Această constatare și această realitate nu înseamnă, însă, neconsiderarea Constituției statului în care locuim.
Entitățile politice și obștești din Consiliul Unirii s-au condus, în luările lor de atitudine și în manifestările publice, de poziția Curții Constituționale față de asumarea scopului Unirii Republicii Moldova cu România, declarat constituțional ca obiectiv statutar al partidului politic de către înalții magistrați, precum și de adevărurile înglobate în Declarația de Independență, în Constituție și în deciziile de interpretare a acesteia, fapt ce a condus și la înregistrarea, pentru prima oară în Republica Moldova, a unei formațiuni politice unioniste.
Astfel, Platforma unionistă ”Consiliul Unirii” activează legal pe arena publică și datorită poziției CC, al cărei curaj de a decide sau interpreta constituționalitatea unor prevederi a devenit posibilă doar după ce această importantă instituție a ieșit de sub controlul politic. la care a fost supusă în perioadele anterioare, în special în regimurile antidemocratice, antinaționale și antieuropene.
Unioniștii salută și poziția – tot mai fermă și univocă – a Președintelui Nicolae Timofti care, după ce a legitimat în declarațiile sale de șef de stat limba română ca limbă oficială a statului, căruia i-a recunoscut identitatea românească, a pus tranșant – în fața înaltului emisar al SUA – și problema securității Republicii Moldova, care ar trebui să adere cât mai repede la NATO, pentru că niciun stat nu poate adera la UE până nu este parte a arhitecturii euroatlantice de securitate.
Consiliul Unirii constată cu satisfacție că a anticipat, prin Scrisoarea deschisă către Președintele Nicolae Timofti, contextul tot mai favorabil și necesitatea deschiderii totale către România. Această realitate a și început să fie valorificată de unii guvernanți de pe ambele maluri ale Prutului, care s-au angajat într-o cooperare strânsă Chișinău-București pe drumul spre Uniunea Europeană, drum ce va trebui discutat deschis de societate, deoarece cel mai scurt poate și trebuie să fie Unirea cu România, în urma lichidării consecințelor Pactului criminal Molotov-Ribbentrop, declarat nul și neavenit și prin Declarația de Independență a Republicii Moldova.
Declarația Președintelui Traian Băsescu, invitatea omologului său de la Chișinău la Parada militară impresionantă de la București, depunerea unei singure coroane de flori de către cei doi Președinți români la Monumentul Eroilor, ca și vizita Președintelui Senatului României, Crin Antonescu, cei care au anunțat o deschidere firească pentru o opțiune proUnire din partea basarabenilor, denotă clar că avansarea spre obiectivul european este legată indispensabil de reașezarea societății din stânga Prutului pe baze naționale românești, proces în care ajutorul, asistența și expertiza României sunt absolut inerente, dar și dorite.
Consiliul Unirii este convins că toate aceste mișcări benefice, inclusiv parafarea acordurilor asociative cu UE la Vilnius, vor conduce spre restatuarea adevărului istoric și identitar în Basarabia, servind avansării cu pași mici, dar siguri, spre Marea Reunire, prin Adevăr, Dreptate, Muncă, Ordine și Demnitate. Fapt demonstrat de românii veniți mândri să sărbătorească, pe 1 Decembrie 2013, Ziua Națională a României în centrul Chișinăului, la apelul Platformei unioniste ”Consiliul Unirii” și al Platformei civice ”Acțiunea-2012”, plurientități ce au demonstrat verticalitate și demnitate în acești doi ani, comemorând 200 de ani de ocupație ruso-sovietică și cerând deschis și ferm refacerea unității naționale românești.
Consiliul Unirii sprijină moral și este solidar cu toți cei care pledează pentru democrație, dreptate, libertate, valori pentru care luptă și populația în orașele ucrainene. CU crede că venirea la Kiev a unor forțe cu adevărat europene va fi benefică pentru respectarea drepturilor românilor din Ucraina, care, din păcate, încă se confruntă cu piedici dureroase în eforturile de a-și păstra identitatea, limba, tradițiile, cultura.
CU consideră că numai prin curaj și adevăr, verticalitate și mândrie națională românească noi putem redeveni ce am fost – români membri ai civilizației europene.
Consiliul Unirii, 5 decembrie 2013