Suntem la trecerea dintre ani.
Pentru Consiliul Unirii, creat în februarie 2012, în anul împlinirii a 200 de ani de ocupație ruso-sovietică, ultimii doi ani au fost plini de acțiuni de demnitate, de atitudine curajoasă față de evenimentele, desfășurate, în special, în Basarabia, unde se dă lupta pentru un viitor european, românesc, un viitor comun cu românii din dreapta Prutului.
Platforma unionistă ”Consiliul Unirii” are menirea și de a coagula forțele unioniste pentru acțiuni publice de impact și pentru promovarea eficientă a mesajului. Asemenea acțiuni, în special marșuri proUnire cu România, au avut loc, în anii 2012 și 2013, cu participarea, de fiece dată, a peste zece mii de oameni, în mai multe orașe din spațiul românesc de pe ambele maluri ale Prutului, prin contribuția mai multor forte unioniste. Din păcate, manifestările s-au desfășurat în condiții de ostilitate din partea Puterii și a Opoziției parlamentare. Totodată, anul 2012 a însemnat și recunoașterea, drept constituțională, a opțiunii politice unionist, iar anul 2013 a impus subiectul Unirii opiniei publice.
Astfel, Platforma unionistă ”Consiliul Unirii”, împreună cu Platforma civică ”Acțiunea-2012”, au reușit – și în anul 2013 – să promoveze cel mai energic poziția proUnire, să impună respect și demnitate, organizând manifestări publice cu mai puține piedici din partea Puterii decît în anul 2012.
Manifestările de anvergură ale acestor două Platforme unioniste au impus ridicarea tabu-ului de pe subiectul Unirii – drept cea mai scurtă cale de desprindere a Basarabiei de orbita rusească și de integrare în NATO și UE. Au avut loc dezbateri la televiziuni, mai mulți lideri de opinie, cercetători și politicieni de la Putere, inclusiv Președintele României, invocând imperativul refacerii unității naționale prin reunirea celor două state românești. Consiliul Unirii a salutat – în anul 2013 – declarațiile menite să ”Readucă Basarabia Acasă” ale unor înalți demnitari români, inclusiv parlamentari. Reunificarea ar însemna salvarea teritoriului multpătimit și a populației lui zbuciumate și nedreptățite din stânga Prutului.
Consiliu Unirii dorește ca Republica Moldova, prin greutăți, dar, totuși, să avanseze spre Vest și a salutat că UE a acceptat parafarea acordurilor asociative cu cel de-al doilea stat românesc, printr-un sprijin major și din partea României. CU speră că populația proeuropeană majoritară din stânga Prutului nu va permite abaterea societății de la opțiunea europeană, care înseamnă și opțiune proromânească, în pofida unor încercări ale Puterii de la Chișinău de a trasa o linie inadecvată de demarcație între opțiunea/demersul european și opțiunea proromânească/demersul unionist.
În anul 2013, o realizare incontestabilă pentru recunoașterea și restatuarea adevărului privind limba română ca limbă oficială a fost Hotărârea istorică a Curții Constituționale, potrivit căreia textul Declaraţiei de Independenţă prevalează în raport cu textul Constituţiei, astfel încât limba de stat a Republicii Moldova este univoc limba română. Declaraţia de Independenţă constituie fundamentul juridic şi politic al Constituţiei, încât nicio prevedere a acesteia nu-i poate depăşi cadrul. Decizia de demnitate națională a Curții Constituționale deschide calea pentru revenirea la reexaminarea obiectivă a actului de ocupație din 1940, a statutului de ocupație în prezent al celui de-al doilea stat românesc și la identificarea soluției pentru ca nulitatea Pactului criminal Molotov-Ribbentrop, calificat obiectiv și în Declarația de Independență, să conducă la lichidarea consecințelor acestuia pentru teritoriul rupt din trupul Patriei-mamă, România.
Acesta este obiectivul pentru care Consiliul Unirii îi cheamă în continuare pe unioniști pe o platformă de activitate comună în următorii ani. Consiliul Unirii speră că anul 2018, când se va marca centenarul de la Unirea Basarabiei cu România, va însemna și reunificarea celor două state românești, realizându-se refacerea unității noastre naționale, care trebuie să fie ideea națională a românilor.
Consiliul Unirii urează din tot sufletul românilor și prietenilor alogeni, integrați în spatial românesc, – tuturor celor care ne respectă limba, istoria, tradițiile, obiceiurile, cultura, dar și dreptul la un viitor comun într-o Românie unificată și puternică, într-o Europă prosperă, în baza Declarației de Independență, în baza Constituției și a CvEDO, – rezistență și încrederea că România, împreună cu toată Europa, și Statele Unite ale Americii ne sunt prieteni adevărați și că putem reuși ca poporul german, care s-a reunit și a devenit un popor întreg și prosper.
Chișinău, 31 Decembrie 2013
Loading ...