Împreună – facem Unirea în 2018”

D E C L A R A Ț I E

PNL, Consiliul Unirii considera ca un  Bloc Liberal ar fi motorul integrarii intraromanesti intr-un Bloc European

 

Partidul Naţional Liberal a adoptat, în şedinţa din mai a Delegaţiei Politice Naţionale, decizia, făcută publică, de a oferi lista pentru Parlament celor mai demni membri ai Consiliului Unirii de dincoace de Prut. În legătură cu aceasta, în teritoriu au loc, în prezent, conferinţe comune ale entităţilor ce vor avea reprezentanţi pe lista electorală. Se elaborează răspunsuri la provocările, stereotipurile şi manipulările folosite la adresa unioniştilor ce vor candida pe lista naţional-liberală, se identifică sloganul, mesajele de campanie.

Recent, PNL, ca reacţie la pericolele şi riscurile geopolitice, dar şi în contextul crizei din Ucraina, a lansat apelul necesităţii unui dialog pentru un Bloc European – avînd în vedere şi solicitarea populaţiei, a opiniei publice privind coalizarea forţelor politice proeuropene. PNL a oferit toate argumentele pentru acest imperativ, a cărui realizare:

–     ar preveni revenirea forţelor comuniste revanşarde la Putere, ce vor  deturna traseul european, proromânesc al Republicii Moldova, prin formarea unei majorităţi parlamentare antieuropene de stînga, mai ales împreună cu PCRM

–     ar evita dispersarea voturilor democratice

–     ar elimina atacurile reciproce distructive

–     ar anihila egoismul unor entităţi politice ce nu urmăresc obiectivul de unitate naţională, ci intrarea în Parlament cu o mînă de deputaţi, pentru a-şi justifica apoi ineficienţa politică

–     ar pregăti Unirea din 2018, pentru care există o şansă istorică, ce poate deveni realitate în orice clipă.

Numai lideri politici maturi pot înţelege corect actuala situaţie geopolitică foarte complexă.

PNL şi-a ales ca slogan electoral logo-ul ”Împreuna – facem Unirea în 2018!”, fiind singurul partid care şi-a înscris obiectivul Unirii în Statut, fapt consfinţit şi prin Curtea Constituţională, sesizată de Ministerul Justiţiei, după o luptă juridică a naţional-liberalilor cu acesta şi în instanţele de justiţie naţionale. PNL doreşte ca Parlamentul, ales în toamnă, să fie şi proromânesc, nu doar proeuropean.

Fără un puternic element naţional, fără ideea unionistă, Legislativul va rămîne cu o identitate prorusească, nu va promova integrarea intraromânească drept garant şi corolar ale unei integrări europene accelerate.

De aceea, PNL, care pledează, prin Programul său politc, ”pentru constituirea şi consolidarea polului politic liberal, în cadrul căruia să se regăsească toate forţele liberale” din al doilea stat romanesc, propune, în primul rînd, partidelor liberale, crearea unui Bloc Liberal, ca ”motor al integrării intraromâneşti” rapide într-un Bloc European.

Integrarea europeană poate avea loc numai printr-o consistentă integrare intraromânească, concept semnalat de către Consiliul Unirii Preşedintelui Republicii Moldova şi guvernanţilor imediat după semnarea acordurilor asociative cu UE.

Astfel, cît încă nu e tîrziu, se impune o voinţă politică responsabilă pentru participarea la o masă rotundă a partidelor avînd în titulatură cuvîntul ”liberal”, precum şi a celor ce nu îl au, dar se identifică drept formaţiuni liberale. Ar fi binevenite la dezbatere entităţile civice care au demonstrat activism proromânesc şi proeuropean în ultimii ani.

Este dorită o prestaţie specială şi a clasei politice din România, ce nu ar mai trebui să împartă partidele liberale de dincoace de Prut în ”româneşti” şi ”neromâneşti”, dar care să aibă o atitudine echidistantă faţă de toate entităţile politice liberale şi să încurajeze – moral şi politic – coagularea forţelor liberale proeuropene.

De asemenea, în contextul integrării intraromâneşti, având în vedere actuala situaţie social-economică, tot mai dificilă, urmare a deciziilor ostile din partea Rusiei, unioniştii consideră ca alternativă a blocării exporturilor spre Est reorientarea lor bruscă spre România, prin decizii speciale ale Guvernelor de la Bucureşti şi Chişinău.

Se impune de urgenţă o nouă şedinţă a lor comună, pentru deblocarea importurilor agricole din R.Moldova. România nu are probleme cu exporturile şi deschiderea totală ar fi o oportunitate pentru a se avansa accelerat spre singura cale de viitor pentru basarabeni, ca alternativă a şantajului rusesc – reunificarea celor două state româneşti. Fapt înteles tot mai clar de populaţia informată şi neîndoctrinată, conştientă de legătura dintre integrarea euroatlantică, prin Unire, şi de îmbunătăţirea, ca urmare, a vieţii oamenilor de zi cu zi.

Europa a mărit cotele la exporturi pentru R.Moldova, dar România poate ajuta printr-o deschidere directă, în scopul reorientării politicilor comerciale. România are ieşire în lume, ne poate ajuta şi printr-o asistenţă de management în agricultură care, în contextul regionalizării din România, trebuie să devină una comună pe ambele maluri de Prut, ca un prim-exemplu de integrare intraromânească.

Aceasta trebuie să fie preocuparea de urgenţă a Chişinăului oficial, care îşi bate capul “să îmbunătăţească relaţiile economice cu Rusia”, în condiţiile cînd Kremlinul a demonstrat că acest ”obiectiv” nu intră în calculele sale.

Problema relaţiilor comerciale este una politică. Spionajul economic rusesc nu permite reorientarea exporturilor noastre spre România, pentru că ne doreşte dependenţi de piaţă din Est, de aceea, guvernanţii nu trebuie să facă jocul Moscovei şi să beneficieze de toată disponibilitatea României de a ne fi alături în clipele grele.

Chişinău, 7 august 2014