Populația din stânga Prutului este – a doua oară în istoria contemporană, după oportunitatea creată de implozia URSS, – tot mai aproape de declanșarea procesului de Reunire a celor două state românești.
Dacă forțele din Parlament, care se mai consideră ”proeuropene”, conștientizează prăbușirea statului Republica Moldova, ar fi o nedreptate să nu conștientizeze și faptul că nu există o altă cale de a salva populația însărăcită cu bună știință, prin jaf, în acest teritoriu decât Reîntregirea, Reunirea cu România, unde viața cetățenilor s-ar îmbunătăți imediat. Acea Românie, care continuă să acorde sprijin de orice natură celui de-al doilea stat românesc. Acesta pentru că Republica Moldova nu are energia și sinergia să se formeze ca stat dintr-o așchie de Țară.
Clasa politică din dreapta Prutului înțelege gravitatea situației românilor și a alolingvilor din stânga Prutului. Mai multe declarații făcute în ultimele campanii de către lideri politici de la București – președinți de partide, deputați și senatori demonstrează că refacerea unității naționale românești este frânată doar de grupările politice cleptocratice de la Chișinău. Acestea continuă să fure banul public, se tem de pedeapsă, dar vor mai fura și, de aceea, nu își doresc spațiul unei justiții independente, al unei corupții reduse și al funcționării statului de drept în beneficiul cetățenilor.
Componentele Consiliul Unirii sunt convinse de justețea căii de reunificare cu România drept singura pe măsură să salveze azi societatea din stânga Prutului. De aceea declară REUNIREA CU ROMÂNIA drept un imperativ de necontestat și îi îndeamnă pe toți unioniștii la un dialog și la coagularea în acțiuni comune.
Au fost publicate planuri, proiecte politice și social-economice, paradigme privind reunificarea etapizată. Agravarea situației politice, prin căderea Guvernului, impune, totodată, măsuri urgente menite să trezească și să-i încurajeze pe oamenii din provincie să-și depășească frica de Sistemul neeuropean și să se ridice la acțiuni civice comune. Acestea ar avea menirea să pună presiuni pe administrațiile publice locale prin demersuri, hotărâri, declarații, în vederea demarării de urgență a procesului de reunificare cu România. Iar deciziile trebuie să fie atât de curajoase, încât Puterea de la Chișinău, coruptă și criminalizată, să fie forțată să accepte Unirea, deoarece lucrurile nu pot continua așa cum sunt.
Pornind de la acest imperativ al Reîntregirii, componentele Consiliului Unirii propun societatii solidarizarea națională in jurul ideii de Reunire cu Romaniei, pentru a inceta sa ne mai zbatem intre Est si Vest, intre un trecut greu si un viitor incert.
Consiliul Unirii,
Chisinau, 29 octombrie 2015