Virgil Mândâcanu: Numai Reunirea ne va salva! (LA) Și discursul la Congresul PNL

„Dacă, Doamne fereşte, la cârma statului va ajunge Dodon, acesta va transforma Republica Moldova într-o gubernie a Federaţiei Ruse, unde moldovenii vor fi un fel de ciukci” (N. Dabija)

Am ajuns unde am ajuns! Dacă realizatorii acestei dictaturi ne declară liber, deschis şi fără nicio teamă când fac tot ce le stă în puteri pentru a ne pune piedici în cursul nostru european, dacă ţara e plină de trădători, tâlhari, criminali şi „hoţi în lege”, dacă marea trădare e făţişă şi obraznică, de ce noi, cei care dorim reîntregirea, am tăcea mâlc şi nici n-o cerem, şi, lucru mai grav, nici n-o facem? Tăcem, gemem, ne chinuim pentru că… ne temem! De cine?

Oare nu noi am pătimit pentru faptul că suntem un popor tolerant,care nu are curajul să-şi recunoască identitatea? Continuăm să stăm cu capul în nisip fără să ne întrebăm: ce idee, ce ideal nutreşte şi împărtăşeşte poporul nostru român? Sau poate pentru că cei susţinuţi de imperialiştii de la Kremlin acum împreună cu toţi trădătorii interni şi externi, liber şi fără teamă, acţionează în toate funcţiile statale şi am pierdut orice speranţă?

Fraţilor, bătălia abia începe! Acum sau niciodată avem posibilitatea să cerem deschis şi fără teamă ceea ce ne-a aparţinut, ne aparţine şi ne va aparţine de-a pururi – Reunirea, Reîntregirea Ţării! Acum e momentul decisiv!

Mă întreb şi vă întreb: de ce dacă duşmanii românismului, nu numai că ne ameninţă în mod deschis, fără teamă, fără scrupule, nu numai că ne ameninţă, dar şi fac totul să ne îngenuncheze, nu avem curajul să cerem ceea ce e al nostru, să dăm lovitura pentru a ne decide viitorul?

Dacă am înţeles că hoţii în lege nu vor pleca de la putere de bunăvoie pentru că se tem de puşcărie, de ce noi continuăm să-i mai credem, să-i tolerăm? Dacă pe noi, băştinaşii români, unionismul ne înarmează cu cel mai puternic Scut al Dreptăţii – românismul –, dacă acest scut are la bază Ideea Naţională a poporului care a suferit şi suferă de decenii din cauza cotropitorilor ce ne aduc doar suferinţe, iar acum ne ameninţă cu răsturnarea guvernului, noi ce să mai aşteptăm?

Dodon, Usatâi, Voronin şi Lupu ne declară deschis că acest curs european nu are viitor. Dacă Platforma DA, participând la mitingurile din toate raioanele republicii, nu cere decât răsturnări, demisii, întoarcerea furturilor, dar nu şi evidenţierea bărbaţilor devotaţi – eroii neamului, gata nu doar pentru alegerile anticipate, ci pentru alegerile nominale, pentru un Guvern al Salvării Naţionale, care, fiind numit de Marea Adunare Naţională, ar purcede deja la convocarea Sfatului Ţării în Republica Moldova cu vectorul spre Reîntregire.

Nedumereşte poziţia mitropolitului Vladimir, a lui Marchel şi a altor feţe bisericeşti care, considerăm, nu se tem de Dumnezeu, atâta timp cât nu iau o poziţie fermă vizavi de nedreptăţile şi ororile ce nu mai au capăt în societatea noastră?

Mă doare faptul că suntem fricoşi şi indiferenţi. Unde-s intelectualii noştri capabili să meargă în fruntea luptei care ne aşteaptă, a luptei inevitabile? Ce-i cu noi? De ce mai dăm crezare declaraţiilor făţarnice şi ascunse ale trădătorilor care, fiindu-le mare teamă de pedeapsă, spun că mai au proiecte de europenizare, dar în fapt ne pregătesc lovitura de moarte – unirea cu Siberia?

Ce-i cu noi? Ţara se prăbuşeşte, dar noi nu cerem nici de la Dumnezeu, nici de la oamenii adevăraţi, pe care îi mai avem, înţelepciune, puteri şi unire pentru izbândă!

Virgil MÂNDÂCANU, profesor universitar, membru al Consiliului Unirii

Articol publicat și în Literatura și Arta, 29 octombrie 2015