Recent, un demnitar de rang înalt a lansat ideea organizării unui referendum privind Unirea Republicii Moldova cu România. Este salutară această propunere dacă-i sinceră şi dacă nu se urmăresc scopuri egoiste în defavoarea vectorului unionist. Personal, nu cred că acest politician şi partidul din care face parte au îmbrăţişat – peste noapte – idealul reunificării. Nu cred ca elita acestui partid va abandona interesul politic şi economic rusesc în interesele României şi poporului român. Nu cred că, dacă va fi organizat un astfel de referendum, acest demnitar şi conducerea partidului respectiv, vor umbla prin satele şi oraşele Basarabiei, pentru a convinge cetăţenii să voteze reunificarea Țării.
Ținând cont de ceea ce avem şi de ce se întâmplă astăzi în Republica Moldova, “bravii” noştri politicieni şi guvernanţi au nevoie de această “utcă” pentru a potoli spiritele din societate, pentru a deturna mişcarea unionistă şi a se “înarma” cu un rezultat negativ al referendumului, prognozat de ei din start.
De ce tocmai acum acest demnitar vine cu ideea referendumului? De ce nu a reacţionat atunci când în unionişti– la Chişinău, Cahul, Bălţi şi în alte localităţi – se aruncau cu pietre, cu ouă şi roşii, fiind ofensaţi şi umiliţi în propriul stat?
Este clar de ce. Astăzi, duhul stalinist, sovietic şi rusesc este prezent peste tot în societatea noastră şi umblă ca o nălucă în toată Basarabia. Comuniştii, socialiştii, “usatiştii” care sunt urmașii acestor regimuri, aşteaptă cu mare nerăbdare un asemenea referendum, pentru a “elibera” Moldova de unionişti.
Puneţi-vă pofta în cui, tovarăşi!
Noi, unioniştii, vom accepta un astfel de referendum cu o singură condiţie – să participe atît locuitorii din Republica Moldova, cît şi cei din România, deoarece până la raptul sovietic, acest teritoriu, numit astăzi Republica Moldova, a fost parte componentă a României, iar generaţiile de români şi minorităţile conlocuitoare până la 1940 au alcătuit poporul român. Deci, a fost o singură ţară – România şi un singur Popor – Poporul Român.
Republica Moldova – stat creat artificial – nu este altceva decât teritoriul istoric şi legal al României, cotropit şi acaparat cu forţa militară de către sovietici. Oare numai prin referendum putem întoarce României teritoriul luat?
În anul 1812, când Rusia Țaristă a anexat Basarabia, a întrebat, cineva poporul român?
Dar în anul 1940, când sovieticii ne-au ocupat, au organizat ei oare un referendum? Nu ! Au luat Basarabia cu tancurile , iar o parte din populație a fost deportată.
Nu ne-au întrebat pe noi, românii, nu au organizat referendumuri când a fost creată Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească în cadrul Ucrainei, când a fost formată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, dar nici atunci când ne-au luat Nordul Bucovinei şi Sudul Basarabiei.
Nu cred că demnitarul nu cunoaște aceste fărădelegi. Ele au rămas în memoria poporului. Această nedreptate este ca o rană care a sângerat, sângerează şi va sângera dacă nu vom înlătura consecinţele pactelor şi ale hotărârilor criminale şi voluntariste ale politicienilor – tirani şi conducătorilor sovietici. Datoria noastră, a celor responsabili şi patrioţi ai neamului, este de a transmite din tată în fiu, nepoţilor şi strănepoţilor adevărul istoric despre România şi Poporul Român.
Noi, cei săraci şi umiliţi de toate partidele şi guvernele, nu avem nevoie de un referendum risipitor. După furtul miliardului, nici nu mai avem ce risipi. Actul Unirii din 27 martie 1918 nu a fost anulat de nicio instanţă şi de nimeni. Deci, este şi astăzi în vigoare.
Pentru ca actuala clasă politică din Parlament să-şi “spele” cât de puţin păcatele , ar trebui să repună în câmpul juridic al Republicii Moldova Actul Unirii din 27 martie 1918 sau să sesizeze Curtea Constituţională.
Dar până se vor întâmpla toate acestea, guvernarea ar trebui să forţeze acţiunile de a întoarce poporului miliardul furat. Oamenii dezamăgiți, veniți la apelurile Platformei “DA”, constituie sfârşitul actualei clase politice de la guvernare şi din opoziţie. Dacă guvernarea şi elita politică a statului nu va schimba atitudinea faţă de popor, nu-i va pune la “punct” pe oligarhi şi nu va pune capăt corupţiei, îi aşteaptă vremuri grele . Cetăţenii sunt disperaţi şi din ce în ce mai furioşi.
Corupţia, domnilor demnitari de stat, nu vine din satele Moldovei. Majoritatea locuitorilor de la sate şi oraşe sunt oameni ascultători de lege, harnici şi responsabili de ceea ce fac. Corupţia se plămădeşte şi se materializează în eşaloanele politice şi guvernamentale ale statului.
Mai mult de 20 de ani elitele politice şi guvernele din Republica Moldova luptă contra corupţiei. Se scriu concepţii, strategii, planuri şi programe, se alocă milioane de euro, dar nivelul corupţiei nu scade, dimpotrivă este în creştere. Pentru a scăpa Moldova de oameni corupţi, trebuie radical înăsprită legislaţia respectivă. Va fi de ajuns ca în Codul Penal al Republicii Moldova să fie introduse modificări la capitolele Corupţie, Evaziune fiscală, Spălare de bani, Furt din sistemul financiar–bancar etc. şi nu numai un miliard va fi întors în haznaua statului. Pentru astfel de infracţiuni trebuie stabilite pedepse severe (privațiune de libertate) comise și de:
- Preşedintele statului, Preşedintele Parlamentului , Prim-ministru – 55 de ani;
- Deputaţi în Parlament, miniştri şi judecători – 50 de ani ;
- Funcţionari publici din administraţia publică centrală, procurori, poliţişti, preşedinţi de raioane, primari de municipii, oraşe şi sate – 45 de ani ;
- Funcţionari publici de rang local, agenţi economici etc. – 30 de ani.
Doar astfel, cu sancţiuni drastice, vom scăpa de corupţie şi de oligarhi, vom ridica economia statului şi vom scăpa de sărăcie.
Conştientizez că voi fi criticat, învinuit de inumanitate şi de tentativă de violare a drepturilor omului.
Dar este oare corect când unii fură miliarde, iar populaţia trebuie să-i întoarcă?
Este oare democratic, când unii cetăţeni, fiind în eşaloanele guvernamentale, devin peste noapte milionari, iar majoritatea populaţiei umblă cu mâna întinsă?
Este oare uman când în satele şi oraşele republicii mor oamenii ca “muştele”, din cauza sărăciei şi a bolilor?
Îl apără oare şi îi fac dreptate cetăţeanului instituţiile de drept, în conformitate cu principiile şi valorile europene, cu prevederile dreptului internaţional şi constituţional? Nu!
Nu vi se pare, domnilor politicieni şi guvernanţi, că toate acestea “miroase” a genocid cu faţă umană?
În concluzie, guvernanţii trebuie să recunoască – şi ei, deoarece cetăţenii demult o cunosc – faptul că Republica Moldova a eșuat ca stat. Numai Unirea cu România ne va oferi tuturor, indiferent de naţionalitate, o viaţă decentă. În caz contrar, vom trăi încă mult timp în mocirla oligarhică a statului Republica Moldova.
E timpul să facem curăţenie în societatea noastră. Uniţi-vă cu toţii, stimaţi cetăţeni ai Basarabiei, în jurul vectorului unionist, pentru ca la 27 martie 2018 (ar fi bine să se producă evenimentul și la 27 martie 2016) , în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, să proclamăm Reunificarea ţării.
Numai aşa, prin România, vom ajunge în Europa.
Ion MARGINE
istoric, colonel în rezervă
Loading ...