În ședința CU din 15 mai 2014 membrii activi ai Platformei unioniste au discutat despre mersul recensământului din Republica Moldova, situația politică și geopolitică în contextul crizei ucrainene, perspectiva semnării Acordului de Asociere și a Acordului de Liber Schimb și despre pregătirea, de către grupul coordonator, a acțiunilor Consiliului Unirii pentru 28 iunie.
În privința recensământului, s-a stabilit, din informațiile parvenite de la membrii componentelor CU, implicați în procesul de efectuare a acestei acțiuni naționale, că există foarte multe încălcări, comise cu bună știință, din cauza guvernării proruse, care promovează, în continuare, moldovenismul de factură sovietică și care vor să folosească rodul acestui fenomen antiromânesc în scopuri electorale. Nu se cunoaște încă nici cum beneficiază cetățenii de posibilitatea de a se identifica dublu, în cadrul recensământului, sub aspectul etniei/naționalității.
CU va face o declarație de presă în acest sens, bazată pe informațiile furnizate de cetățeni.
De asemenea, cei prezenți s-au arătat indignați de decizia Președinției R.Moldova de a-i reoferi pază de stat liderului comunist Vladimir Voronin. Anterior, CU a mai adresat un apel Președintelui Nicolae Timofti, pe care îl reia.
În privința situației politice și geopolitice din zonă, membrii CU și-au exprimat îngrijorarea legat de discuțiile sterile ale reprezentanților Puterii și ale analiștilor ce îi servesc, din care nu transpare o disponibilitate clară de a invita NATO în R.Moldova pentru a-i apăra pe cetățeni, precum și au regretat că presa, afiliată și părtinitoare, nu îi invită și pe adepții Consiliului Unirii la dezbateri privind soluțiile de securitate, deși CU și componente ale sale au difuzat poziții cu sugestii clare pe acest subiect, tot mai actual.
Membrii CU apreciază și salută semnarea acordurilor asociative cu UE, sprijină poziția conducerii României de a grăbi semnarea și de a parafa, ca primul stat, decizia forului european. Totodată, CU ar completa, ca propunere, ideea Președintelui Senatului României, Călin-Popescu Tăriceanu, de a promova ca obiectiv național transformarea României în a șaptea putere în Europa prin consolidarea acestui deziderat urmare a unificării celor două state românești, avându-se în vedere că, în R.Moldova, devin, cu acte în regulă, un număr tot mai mare de români, precum și prin efectuarea primului pas spre asigurarea ireversibilității integrării europene a celui de-al doilea stat românesc, cel care, apoi, va trebui să evite așteptarea a 15-20 de ani până la aderarea la UE prin Unirea cu România.
Astfel, în acest sens, semnarea, pe 27 iunie, a acordurilor asociative este un scop, spre care se poate ajunge mai repede prin refacerea unității naționale românești.
În acest sens, CU subliniază că lichidarea consecințelor Pactului criminal Molotov-Ribbentrop este scopul pentru care trebuie să pledeze cei ce se consideră români și vor să trăiască într-un stat puternic, european, civlizat, cu securitate NATO în fața imprevizibilităților din partea unor state-agresoare barbare.
De aceea, cu câteva zile înainte de semnarea acordurilor asociative, CU va lansa o declarație de apreciere a acestui eveniment. La fel, în ziua de 28 iunie, când, printr-o acțiune – se speră de proporție – se vor comemora actul criminal ultimativ din 1940 din partea URSS și victimele ocupației sovietice, ce nu s-a încheiat nici astăzi.
Soluția durabilă pentru soarta acestui teritoriu este Unirea, cu atât mai indicată și imperativă după baterea în cuie a unui pas important – de semnare a acordurilor asociative cu UE. Eveniment ce va trebui urmat de aplicarea unui program de apropiere și întrepătrundere cu întreg spațiul românesc.
Mai mulți membri ai CU au propus ca românii de pe ambele maluri ale Prutului să acționeze în ideea că am fi deja uniți, manifestând un comportament firesc de cetățeni a două state românești, apel lansat încă de președintele Consiliului Național al Unirii, format după proclamarea Independenței, ex-premierul Mircea Druc. Astfel, Consiliul Unirii, este cu/alături/împreună cu poporul român, ai cărui guvernanți merită să fie criticați pentru că se mai gândesc, adeseori, dacă vor sau încă nu reunificarea celor două state. Și ar fi regretabil dacă unii guvernanți s-ar plia, mai curând, pe interesele partenerilor vestici de a avea o zonă-tampon în fața Rusiei, printr-un Parteneriat Estic menit să ne țină în antecamera UE mult și bine, decât să pună ca prioritate reîntregirea neamului.
Un principiu al UE fiind ”Unitate prin diversitate”, Republica Moldova, reunită cu România, și-ar păstra, împreună, totul ce îi alcătuiește identitatea, românismul – românii dăinuind în spațiu și timp dincolo de eventualele evoluții ale oricărui organism colectiv și de parteneriat internațional.
Procesul de reunificare românească și procesul de integrare în UE trebuie să fie complementare, intersectându-se, chiar dacă sunt de natură diferită, primul repetând calea firească germană, iar al doilea constituind o oportunitate pentru modernizare și reformare a societății, a instituțiilor democratice și a instituțiilor statului.
Ceea ce se constată în R.Moldova este o încercare de ”europenism moldovenesc”, care înseamnă un antiromânism camuflat al guvernanților, determinat de interesul electoral, oneros, de menținere la putere prin ideologia trecutului, ca aceștia să poată participa la partajări din patrimoniul public și la consum ”specific” de fonduri europene.
Un stat românesc, puternic, se poate reconstitui dacă cetățenii vor deveni liberi, vor lua decizii fără presiuni, beneficind de o informare obiectivă și cât mai amplă. Acest lucru se poate întâmpla prin calitatea de asociat la UE, care va impune respectarea unor standarde, legate și de presa liberă, de combatere a corupției, de independență a justiției, edificarea statului de drept.
Unitatea românească este garanția stabilității neamului, a națiunii, iar data de 28 iunie marchează ruperea Actului Unirii din 1918, care a dus la o tragedie pentru o parte din poporul român, aflat acum, iarăși, în pragul unei urgii dinspre Est, ce poate fi și o oportunitate de refacere a națiunii române, prin reunificarea a două state.
În acest sens, întrebarea care apare este nu ”cine îl poate opri pe Putin și Rusia din năsăbuința lor?”, ci ”care sunt aliații noștri care ne pot apăra și ne pot ajuta să rezistăm în fața agresorului”?
Unii membri ai CU au propus și inițierea unei campanii de semnături pentru aderarea la NATO, pentru modificarea art.11 din Constituție, dacă nu se va ajunge la alte posibile precedente de a stabili parteneriate, inclusiv pentru misiuni de pace în R.Moldova pe perioada crizei ucrainene.
S-a formulat propunerea de a se identifica un deputat care să facă un demers la Curtea Constituțională și să solicite identificarea unei căi de invalidare a statutului de neutralitate prin faptul că în Declarația de Independență nu a figurat dezideratul cu statutul de neutralitate al Republicii Moldova, iar precedente de posibilă cooperare cu NATO există în practica mondială.
Problema securității unui stat nu se face prin propagandă, ci prin statute clare de membru al unui bloc politico-militar în care să beneficieze un stat, dar pentru care să și furnizeze securitate.
Grupul de coordonare din Chișinău a Consiliului Unirii va monitoriza în continuare comportamentul guvernanților și va pregăti acțiunile de la 28 iunie, care va trebui să fie o zi de rezistență prin comemorare națională, o zi care să vină după ziua de 27 iunie – de desprindere de orbita rusească, pe care să nu mai revină niciodată ca stat victimă.
15 mai 2014
Loading ...