Consiliul Unirii

Unirea Face Puterea

ISTORICUL CULTULUI EROILOR: „Neamul este etern prin Cultul Eroilor” – Nicolae Iorga

După încheierea războiului pentru întregire statală şi eliberare naţională (1916-1919), pe întregul teritoriu al României se aflau ostaşi români înhumaţi, care căzuseră la datorie. De asemenea, se aflau şi militari din armatele străine. Conducerea statului român a emis Decretul-Lege nr.715, din 14 ianuarie 1919, prin care s-au expropriat terenurile unde erau îngropaţi ostaşii morţi în războiul de întregire a neamului românesc, amenajându-se cimitire, mausolee şi monumente ale eroilor.

În baza Decretului nr. 4106, din 12 septembrie 1919, statul român a adoptat măsura înfiinţării Societăţii „Mormintelor Eroilor Căzuţi în Război”, cu statut de persoană juridică, având nobilele misiuni de a îngriji şi păstra mormintele şi operele comemorative de război realizate, a descoperi noi morminte ale ostaşilor căzuţi pentru patrie, a aduce îmbunătăţiri cimitirelor eroilor şi a organiza ceremoniale religioase şi militare la mormintele eroilor.

Comitetul Central al „Societăţii Mormintele Eroilor  Căzuţi în Război” a avut preşedinte de onoare pe Regina Maria şi preşedinte executiv pe Miron Cristea, Episcop de Caransebeş, Mitropolit primat şi primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, începând din 1925. Din Comitetul Central al S.M.E.C.R. mai făceau parte: cinci doamne, soţii de generali morţi sau în viaţă, ministrul de război, ministrul de interne, ministrul domeniilor şi cultelor, ministrul lucrărilor publice, ministrul muncii şi ocrotirilor sociale, şeful marelui Stat Major al Armatei, comandantul Corpului Jandarmeriei Rurale, comandantul Corpului Grănicerilor, secretarul general din Ministerul de Război (M.Ap.N), un profesor universitar ales de colegii săi (Capitolul IV, art. 12,15,16 din lucrarea „Cultul Eroilor”, autor muzeograf principal, prof. drd. Valeria Bălescu).

Societatea „Mormintelor Eroilor Căzuţi în Război” era condusă de Ministerul de Război (după demobilizarea armatei şi trecerea ei la statutul de pace, la data de 1 aprilie 1921 s-a reînfiinţat Ministerul Apărării Naţionale) şi de Biserica Ortodoxă Română. Societatea şi-a desfăşurat activitatea sub această denumire până la data de 31 mai 1927, când, în conformitate cu prevederile Legii asupra mormintelor de război din România, decretată cu nr. 1699, şi-a schimbat denumirea în Societatea „Cultul Eroilor”, care a activat sub acest nume până în anul 1940.

Guvernul României, prin Decretul – Lege nr. 1693, din 20 aprilie 1920, a aprobat propunerile Bisericii Ortodoxe Române şi al Ministerului de Război pentru a se sărbători în fiecare an Ziua Eroilor, în ziua când se sărbătoreşte Înălţarea Domnului Iisus Hristos la ceruri.

La propunerea Comitetului Central al Societăţii „Mormintelor Eroilor căzuţi în Război” (1916-1921), guvernul României a aprobat în luna mai 1923 procedurile pentru stabilirea „Eroului Necunoscut” care, a fost stabilit dintre osemintele a zece ostaşi, căzuţi în luptele de pe Valea Jiului (Rasoviţa), Valea Prahovei (Azuga), Ciucea (Transilvania), Bucureşti-Argeş-Neajlov (Bălăria), Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz, Târgu Ocna, Topraisar (Dobrogea), şi Chişinău (Basarabia), dispuse în zece sicrie din fag, zincate. Aceste sicrie au fost aduse în Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Mărăşeşti în ziua de 15 mai 1923 şi a fost desemnat elevul Amilcar Săndulescu din Liceul Militar „Dimitrie Sturza” Craiova, născut în localitatea Mădulari, judeţul Vâlcea, orfan de război (tatăl a fost învăţător şi sublocotenent de rezervă în Regimentul 2 Infanterie Râmnicu Vâlcea care, a căzut în luptele de la Mărăşti, în iulie 1917), pentru a stabili prin premoniţie eroul necunoscut.

După ceremonialul religios,  desfăşurat în prezenţa ministrului de război, generalul Gheorghe Mărdărescu, a Mitropolitului Moldovei, a Episcopului militar de Alba Iulia, a prefecţilor de Vrancea, Putna, Tecuci şi Bacău, acest tânăr s-a oprit în dreptul sicriului cu nr.4, exprimându-se: „Acesta este tatăl meu”. Aşa a fost stabilit eroul necunoscut.

Sicriul cu osemintele „Eroului Necunoscut” a fost transportat în capitală, cu trenul, traversând gările Mărăşeşti, Focşani, Râmnicu Sărat, Buzău, Ploieşti (a staţionat o oră în Gara Ploieşti Sud), a fost depus în Biserica „Mihai Vodă” din Bucureşti-Cotroceni şi înhumat în faţa Muzeului Militar Naţional din Parcul Carol I, în ziua de 17 mai 1923 (era Înălţarea Domnului şi Ziua Eroilor).

La ceremonialul militar şi religios a fost prezent regele Ferdinand I, care l-a primit pe Erou cu însemnul puterii – buzduganul regal. Regina mamă Maria a plâns. S-au ţinut cuvântări : M. S. Regele Ferdinand I şi primul ministru Ion I. C. Brătianu. După cuvântări, exact la ora 12:00 un gornist a sunat semnalul „Pentru Onor”. Regele a decorat Eroul Necunoscut cu Medalia „Virtutea Militară de Aur”, care a fost aşezată pe coşciug, între casca de fier cu care Eroul a înfruntat ploaia de gloanţe în lupte şi laurii care i-a câştigat de la ţară şi rege.

În timp ce trompetul suna semnalul „Pentru Onor”, în toată ţara, pentru două minute s-a oprit orice activitate. Clopotele bisericilor, sirenele fabricilor şi locomotivelor au transmis semnalele pentru reculegere şi linişte de la un capăt la altul al ţării.

Oficialităţile şi-au luat rămas bun de la Erou, mulţi plângând. Emoţia maximă a fost produsă de o văduvă şi trei orfane de război care, jelindu-l pe Marele Erou îşi jeleau mortul lor. În încheiere, sfârşitul expunerii primului-ministru, Ion I. C. Brătianu: „/…/ Prin opera ta se încunună virtutea naţională de pretutindeni şi din totdeauna. De lângă tine se desprind în lungul şir al vremurilor păstorii şi plugarii, sfetnicii şi vitejii, voievozii şi regii, femei şi bărbaţi, cei care au restituit, cei care au muncit, cei care au luptat, toţi câţi au pierit cu statornicie sau au biruit cu jertfă, pentru a păstra fiinţa neamului românesc şi a-i asigura întregi destinele lui”.    

Conform legii adoptate, în fiecare judeţ din România s-au înfiinţat Comitete judeţene ale Societăţii „Cultul Eroilor”.

În virtutea legilor adoptate, în perioada interbelică, Societatea „Cultul Eroilor” a adunat în mausolee, cimitirele definitive ale eroilor şi cimitire civile, osemintele a 200.000 de eroi români şi militari străini, care se aflau în morminte izolate sau grupuri de morminte răzleţe; a repatriat din şi în străinătate rămăşiţele a peste 1.500 eroi, pe baza convenţiilor stabilite; a construit 106 cimitire militare definitive şi 13 mausolee; s-au asimilat mormintele de război şi cele ale ostaşilor şi civililor căzuţi în timp de pace în luptele pentru apărarea graniţelor, a ordinii publice şi a siguranţei naţionale.

La data de 27 iulie 1940 a fost adoptată Legea Regimului Mormintelor şi Operelor Comemorative de Război. La ceastă dată, Societatea „Cultul Eroilor” şi-a schimbat denumirea, în Aşezământul Naţional „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor (la doi ani după trecerea la viaţa veşnică a Reginei Maria/18 iulie 1938, în Castelul Pelişor de la Sinaia). Noul organ de conducere a desfăşurat activităţi organizatorice şi educative, sub patronajul Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române şi a Ministerului Apărării Naţionale, până la data de 29 mai 1948, când a fost desfiinţat prin Decretul nr.48/1948 a Marii Adunări Naţionale, al Republicii Populare Române.

Majestatea Sa Regina Maria ne-a lăsat următoarele viersuri, devenite nemuritoare: Nu vărsaţi lacrimi pe mormântul eroilor, /Ci mai curând slăviţi-i prin cântece, /Aşa, ca faima lor să rămână un ecou, /Prin legenda veacurilor!

În perioada 1949-1975, activitatea de îngrijire a monumentelor şi cimitirelor eroilor şi de omagiere a eroilor s-a desfăşurat de către Ministerul Apărării Naţionale, administraţiile locale, cadre didactice din şcoli şi preoţi din cadrul parohiilor bisericilor.

 Prin Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 117, din 1975, cu privire la regimul operelor comemorative de război şi a cimitirelor eroilor, eroii patriei au fost omagiaţi până în anul 1995, în fiecare an la data de 9 mai (Ziua independenţei de stat a României şi Ziua victoriei împotriva fascismului).

În anul 1990, Ministerul Apărării Naţionale a aprobat iniţiativa unui grup de cadre militare active pentru a înfiinţa Secţia pentru valorificarea tradiţiilor militare şi a patrimoniului istoric-militar naţional. La data de 19 noiembrie 1991, cadrelor active s-au alăturat un grup de ofiţeri în rezervă şi retragere, împreună înfiinţând „Comitetul Naţional pentru Restaurarea şi Îngrijirea Monumentelor şi Cimitirelor Eroilor”, care a primit personalitate juridică prin Hotărârea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, nr. 664, din data de 19 noiembrie 1991.

De la înfiinţare, Comitetul Naţional pentru Restaurarea şi Îngrijirea Monumentelor şi Cimitirelor Eroilor, a preluat obiectivele şi activităţile fostului Aşezământ Naţional „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor. Comitetul a funcţionat sub patronajul Ministerului Apărării Naţionale şi al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române. În toate judeţele ţării s-au înfiinţat comitete judeţene, municipale, orăşeneşti, comunale şi săteşti.

Răspunzând propunerii Preafericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la data de 30 mai 1995, prin Legea nr. 48, Parlamentul României  a proclamat sărbătorirea Zilei Eroilor, în ziua care se sărbătoreşte Înălţarea Domnului Iisus Hristos la Ceruri, revenindu-se la tradiţia făurită în perioada interbelică.

Cu prilejul celei de a treia Conferinţe Naţionale a „Comitetului Naţional pentru Restaurarea şi Îngrijirea Monumentelor şi Cimitirelor Eroilor”, în ziua de 28 noiembrie 1997 s-a hotărât schimbarea denumirii C. N. R. Î. M. C. E.  în Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor”. De asemenea, s-a hotărât reluarea tradiţiei interbelice, de editare a Revistei „România Eroică”, care a devenit organul de presă al Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor”.

La data de 20 octombrie 2004 s-a desfăşurat cea de a V-a Conferinţă Naţională a Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor”, care a adoptat noul statut şi a hotărât înfiinţarea la nivel central a Consiliului Director Central şi a Consiliilor Directoare la sectoarele capitalei, la judeţe, municipii, oraşe şi comune din România.

Consiliul Director Central dorind să-şi perfecţioneze activitatea, în anul 2009 a revăzut prevederile statutului, între altele stabilindu-se înfiinţarea în municipii, oraşe şi comune a Birourilor subfilialelor „Cultul Eroilor”.

Adunarea generală a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor din 20 martie 2011 a aprobat propunerea Biroului Executiv Central de  a se adăuga în titulatura A.N.C.E. numele „Regina Maria”. Această propunere a fost avizată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, în baza Hotărârii nr. 42.407/299/211, transmisă şi filialelor judeţene ale Asociaţiei. Şi pe această linie s-a revenit la tradiţia făurită în perioada interbelică.

Prin Hotărârea Guvernului României nr. 698, înregistrată în Monitorul Oficial nr. 619 din 19 august 2014, A.N.C.E. „Regina Maria” a primit Statutul de Utilitate Publică. În Statutul A.N.C.E. „Regina Maria”, la Articolul 10, Aliniatul 1, se prevede acordarea S.U.P. şi filialelor şi subfilialelor sale de la sectoarele municipiului Bucureşti, municipiile, oraşele şi comunele din judeţele ţării.

Comitetul judeţean Prahova a Societăţii Mormintelor Eroilor Căzuţi în Război

În Judeţul Prahova s-a înfiinţat Comitetul Societăţii Mormintelor Eroilor Căzuţi în Război în anul 1920. Primul preşedinte executiv a fost generalul Teodor Teutu (Tăutu), care împreună cu membrii subfilialelor, cu reprezentanţii administraţiilor locale, al Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne au adunat osemintele bunicilor noştri şi ale militarilor străini în Cimitire Civile şi Cimitirele militare pe care, le-au construit la „Bolovani” Ploieşti, la Buşteni, Azuga, Sinaia, Comarnic, Câmpina, Vălenii de Munte, Tabla Buţii, Mizil şi alte locuri. Remarcabile sunt preocupările pentru construirea de troiţe şi monumente ale eroilor în toate localităţile prahovene.

Comitetul Societăţii Cultul Eroilor Prahova a gândit şi propus în perioada interbelică să realizeze mausolee ale eroilor la Ploieşti în Cimitirul Eroilor „Bolovani”, la Câmpina, Sinaia, Azuga şi Buşteni. Documentele se păstrează în Arhivele Militare Bucureşti (U.M. 02600). Au existat preocupări şi pentru realizarea de capele militare, însă nu au reuşit să adune banii necesari.

De asemenea, după încheierea victorioasă a Campaniei militare din vara anului 1917, şi a intervenţiilor unităţilor militare din judeţul Prahova în Basarabia, pentru alungarea trupelor ruseşti şi ucrainiene peste Nistru, la data de 5 decembrie 1918 s-a desfăşurat în localul Berăriei „Moldavia” din centrul oraşului Ploieşti, strada M. Kogălniceanu, un banchet organizat de oficialităţile locale în onoarea ostaşilor ploieşteni şi prahoveni. Cu acest prilej au ţinut discursuri înflăcărate: colonelul în rezervă Ion Ştefănescu, fostul senator de Prahova George Dobrescu, primarul oraşului Nelu Ionescu – Qintus, prefectul judeţului Prahova Ion Niculescu, deputatul Silviu Becescu, profesorul Grigore Niculescu, gl.bg. Ion Popescu, comandantul Diviziei 13 Infanterie Ploieşti, col. Lascăr Caracaş, comandantul Brigăzii 9 Infanterie Ploieşti.

Colonelul Ion Ştefănescu, susţinut de colonelul Lascăr Caracaş şi de ceilalţi participanţi, a propus realizarea unui monument al eroilor din Primul Război Mondial, în Piaţa din faţa Primăriei oraşului Ploieşti. Propunerea a fost reluată de Comitetul judeţean al Societăţii Mormintelor Eroilor Căzuţi în Războiul nostru cel mare. De realizarea proiectului s-a ocupat arhitectul Toma Socolescu, însă nu s-au găsit fondurile băneşti necesare realizării monumentului.

În această situaţie, Comitetul de Iniţiativă al Comitetului judeţean Prahova, l-a împuternicit pe marele arhitect Toma Socolescu să realizeze Proiectul Monumentului Eroilor din Cimitirul „Bolovani” care, a fost finalizat în anul 1924.

                                    Asociaţia judeţeană „Cultul Eroilor” Prahova

Asociaţia judeţeană Prahova „Cultul Eroilor” s-a înfiinţat la data de 24 octombrie 1994, din iniţiativa unor cadre militare active şi în rezervă, a unor preoţi creştini şi cadre didactice care, predau istoria, geografia , religia şi alte discipline şcolare. Printre fondatori au fost: col.(rz) Traian Nechita – preşedinte, col.(rz) ing. Vasile Horaţiu – prim vicepreşedinte, col. (rz) Constantin Chiper – vicepreşedinte, col. (rz) Alexandru Dumitrescu – vicepreşedinte, col. (rz) Tudor Ciora – secretar, col. (rz) Ion Vişan – membru, col. (rz) ing. Ion Georgescu – membru şi alţii reuşind să-şi creeze subfiliale în toate oraşele şi în majoritatea comunelor, care împreună cu reprezentanţii administraţiei de stat, cu cadrele militare active şi în rezervă sau retragere, cu veterani de război, cu cadre didactice şi preoţi creştini, cu majoritatea locuitorilor judeţului Prahova, cinstesc memoria înaintaşilor noştri.

În luna noiembrie, anul 2006, Asociaţia Judeţeană „Cultul Eroilor” Prahova a primit Statutul juridic şi în luna decembrie 2016 a fost reînnoit Statutul Juridic. Filiala noastră beneficiază de Statutul de Utilitate publică, din luna august 2011.

La data de 23 decembrie 2009 a decedat generalul de brigadă în retragere Traian Nechita (avansat în acest grad, la data de 1 decembrie 2009). În ziua de 10 ianuarie 2010 a fost ales preşedinte al asociaţiei, col. (rtr) Constantin Chiper.

În prezent, Biroul Executiv Judeţean al Asociaţiei Judeţene Cultul Eroilor Prahova, filială a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” este format din următoarele persoane : col. (ret) Puiu Cujbă – prim vicepreşedinte, vicepreşedinţi : inspector şcolar, prof. dr. Maria Mariana Gheorghe, col. (rz) Petrea Cujbă, col. (ret) Gheorghe Stăncuţu, col. (ret) Marian Dulă, secretar – col.(ret) Cristian Iliescu,  membri – col. preot Petrişor Cristea, col. (ret) Aurel Panait, col. (ret) Nicolae Moise, col. (ret) ing. Ion Cristea, mr. (rz) Dan Cazan, col. (rz) Antonela Voicu, maistru militar principal (rz) Gabriel Enache, prof. dr. Polin Zorilă, prof. Cecilia Stoica şi prof. Romică Bălănică.

La această dată, în judeţul Prahova există 77 subfiliale ale Asociaţiei „Cultul Eroilor”, conduse de Birouri municipale, orăşeneşti şi comunale, compuse din preşedinte, un vicepreşedinte, un secretar, un casier, şi 3 membri, care împreună cu lucrătorii de la organele locale, cadrele didactice din şcoli şi preoţii de la biserici se ocupă de îngrijirea Cimitirelor, mormintelor, monumentelor şi troiţelor eroilor. 

Începând cu anul 2000, în Colegii naţionale, licee şi şcoli gimnaziale îşi desfăşoară activitatea Cercurile „Cultul Eroilor”, sub îndrumarea Asociaţiilor „Cultul Eroilor” şi a cadrelor didactice de istorie, religie, geografie şi de alte specialităţi. În judeţul Prahova există Cercuri ale „Cultului Eroilor” în toate Colegiile naţionale, licee şi majoritatea şcolilor gimnaziale.

Sarcinile Asociaţiilor şi ale Cercurilor „Cultul Eroilor” constau în participarea la îngrijirea monumentelor şi a cimitirelor eroilor, participarea la ceremonialele militare şi religioase organizate la aceste monumente, cu prilejul Zilei Eroilor şi al altor sărbători naţionale, precum şi organizarea şi desfăşurarea, unor acţiuni de cunoaştere a eroismului străbunicilor şi bunicilor noştri în luptele desfăşurate împotriva intervenţioniştilor străini, pentru apărarea gliei strămoşeşti.

Anul acesta vom sărbători Ziua Eroilor pe data de 10 iunie. Este nevoie de o bună mobilizare în Ploieşti, Câmpina, Sinaia, Breaza, Vălenii de Munte, Mizil, Slănic Prahova, Urlaţi şi alte localităţi.

Cu prilejul Zilei Eroilor şi al Înălţării la Ceruri a Fiului lui Dumnezeu, Iisus Hristos, ne înclinăm frunţile, cu smerenie, în faţa străbunilor care, au creat poporul român, au făurit şi apărat Marea Unire cu preţul vieţii lor.

Participând la ceremonialul religios şi militar, sub acordurile „Imnului Eroilor”, să depunem florile recunoştinţei şi să aprindem lumânări la mormintele eroilor noştri. După ce am ajuns acasă, să ne conducem după pildele poetului Nichita Stănescu, în poezia „Nu-l uitaţi!”:

Nu-l uitaţi pe cel căzut în război,                                    

Nu-l uitaţi pe cel căzut în război,

Lăsaţi-i din când în când un loc liber la masă                

Strigaţi-l din când în când pe nume,

Ca şi cum ar fi viu între noi,                                           

Ca şi cum el ar fi viu printre noi

Ca şi cum s-ar fi întors acasă.                                         

Şi-atunci el va surâde în lume.

                                            Bibliografie:

1.Muzeograf principal drd Valeria Bălescu, Cultul Eroilor, Editura Militară Bucureşti, 2002.

2.Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, Manual privind strămutarea mormintelor de război, Bucureşti, 2014.

3.Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război, Tradiţii şi Istorie 1990-2005, Bucureşti, Editura Contrast 2005.                                                                                  

                                                                       col. (rtr.) Constantin CHIPER 

                                                                       Telefon: 0727/686541

                                                                      Email: ance.chiper & gmail.com

                                                  www.scribd.com/people/wiew/440637– constantin- chiper

                                              Istoricul RADIOLOCAŢIEI

La data de 25 iulie 2020, aniversăm 65 de ani de la înfiinţarea Armei moderne – Trupele Radiotehnice. Prin înfiinţarea Trupelor Radiotehnice s-a realizat sistemul unic de radiolocaţie pentru supravegherea şi cercetarea spaţiului aerian, care se impunea ca o necesitate obiectivă în etapa respectivă, întrucât pentru îndeplinirea misiunilor ce reveneau apărării antiaeriene şi aviaţiei militare, cercetarea prin văz şi auz devenise perimată.

Premizele înfiinţării Trupelor Radiotehnice, ca armă în cadrul Armatei române, au fost create, impuse şi condiţionate de factori, cum sunt: mutaţiile produse în domeniul mijloacelor de atac aerian, în concepţia şi procedeele de ducere a acţiunilor de luptă, în etapa respectivă; înzestrarea armatei noastre cu avioane reactive ale căror performanţe, viteze şi plafoane de zbor erau superioare calitativ; extinderea cercetării de şi prin radiolocaţie a spaţiului aerian pe întreg teritoriul naţional şi crearea unei zone de cercetare compactă, însă cu parametrii oarecum limitaţi (înălţimea limitei inferioare a zonei de cercetare, înălţimea limitei superioare a zonei de cercetare, probabilitatea de descoperire şi stabilitate la bruiajul radioelectronic); formarea în timp scurt, a unui corp valoros de cadre, capabil să execute cu profesionalism exploatarea şi întrebuinţarea în luptă a tehnicii de radiolocaţie de mare complexitate.

Structura organizatorică a Trupelor Radiotehnice a evoluat permanent, în funcţie de evoluţia evenimentelor politice şi militare. Prin Ordinul din 25 iulie 1955 s-au înfiinţat următoarele unităţi militare: Regimentul 101 Radiotehnic Bucureşti, transferat la Borcea-Feteşti, Regimentul 548 Radiotehnic Timişoara, Regimentul 423 Radiotehnic Craiova, Batalionul 475 Radiotehnic Cluj, Batalionul 329 Radiotehnic Roman, Şcoala Militară Ofiţeri Radiolocaţie Bucureşti, prin transformarea Divizionului 5 Radiolocaţie elevi din cadrul Şcolii Militare Ofiţeri de Artilerie Antiaeriană Braşov, Centrul de Instrucţie al Trupelor Radiotehnice la Periş (km. 32, pe şoseaua Bucureşti-Ploieşti), desfiinţat în 1960.

La data de 1 august 1965 s-a înfiinţat Brigada 46 Radiotehnică în Ploieşti, subordonată Diviziei 16 Apărare Antiaerină a Teritoriului, prin contopirea Regimentului 22 Radiotehnic Borcea cu Batalionul 115 Radiotehnic de la Roman. La data de 1 octombrie 1966 s-a înfiinţat Brigada 41 Radiotehnică Timişoara, subordonată Diviziei 34 Apărare Antiaeriană Timişoara, prin contopirea Regimentelor Radiotehnice 87 Timişoara şi 61 Craiova, precum şi subunităţile Batalionului 104 Radiotehnic Cluj (desfiinţat în 1965). La data de 31 august 1966 a fost reînfiinţat în Ploieşti, Str. Ştefan Gheorghiu nr. 278 (azi Mărăşeşti), Centrul de Instrucţie al Trupelor Radiotehnice.

În anul 1960, Şcoala Militară Ofiţeri Radiolocaţie Bucureşti s-a unificat cu Şcoala Militară Ofiţeri Artilerie Antiaeriană, în garnizoana Braşov. De asemenea, în anul 1960 s-a înfiinţat Şcoala Militară de Subofiţeri Artilerie Antiaeriană şi Radiolocaţie în Braşov. După înfiinţarea Corpului maiştrilor militari, unitatea s-a transformat în Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri Braşov.

După evenimentele din 1989, Trupele Radiotehnice au evoluat în pas cu schimbările politice şi militare, desfiinţându-se unele structuri din organica Trupelor Radiotehnice şi s-au produs modificări în dotarea cu mijloace de luptă, precum şi în strategia şi tactica militară.

La mulţi ani radiolocatoriştilor activi, în rezervă şi retragere!

                                                                                                       Col. (rtr) Constantin Chiper

Loading Facebook Comments ...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Consiliul Unirii © 2015 Frontier Theme