Consiliul Unirii

Unirea Face Puterea

Nicolae Iorga: „Neamul este etern prin Cultul Eroilor”

ZIUA EROILOR

După încheierea războiului pentru întregire statală şi eliberare naţională (1916-1919), pe întregul teritoriu al României se aflau ostaşi români înhumaţi, care căzuseră la datorie.

Conducerea statului român a emis Decretul-Lege nr.715, din 14 ianuarie 1919, prin care s-au expropriat terenurile unde erau îngropaţi ostaşii morţi în războiul de întregire a neamului românesc, amenajându-se cimitire ale eroilor.În baza Decretului nr. 4106, din 12 septembrie 1919, statul român a adoptat măsura înfiinţării „Societăţii Mormintelor Eroilor Căzuţi în Război”, cu statut de persoană juridică, având nobilele misiuni de a îngriji şi păstra mormintele şi operele comemorative de război realizate, de a descoperi noi morminte ale ostaşilor căzuţi pentru patrie, de a aduce îmbunătăţiri cimitirelor eroilor şi de a organiza ceremoniale religioase şi militare la mormintele eroilor. Comitetul „Societatea Mormintele Eroilor  Căzuţi în Război” avea preşedinte de onoare pe Regina Maria şi preşedinte executiv pe Episcopul de Caranşebeş, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române din anul 1925, Miron Cristea

Guvernul României, prin Decretul-Lege nr. 1693, din 20 aprilie 1920, a aprobat propunerile Bsericii Ortodoxe Române şi ale Ministerului de Război de a se sărbători în fiecare an Ziua Eroilor, în ziua când se sărbătoreşte Înălţarea Domnului Iisus Hristos la ceruri.

„Societatea Mormintele Eroilor” era condusă de Ministerul de Război (după demobilizarea armatei şi trecerea ei la statutul de pace, la data de 1 aprilie 1921 s-a reînfiinţat Ministerul Apărării Naţionale) şi de Biserica Ortodoxă Română. Societatea şi-a desfăşurat activitatea sub această denumire până la data de 31 mai 1927, când, în conformitate cu prevederile Legii asupra mormintelor de război din România, decretată cu nr. 1699, şi-a schimbat denumirea în Societatea „Cultul Eroilor”. Această lege a fost revăzută şi completată, promulgându-se la 27 iulie 1940, Legea Regimului Mormintelor şi Operelor Comemorative de Război.

În virtutea acestor legi, în perioada interbelică, Societatea „Cultul Eroilor” a adunat în cimitirele definitive ale eroilor, osemintele a 200.000 de eroi români şi străini, care se aflau în morminte izolate sau grupuri de morminte răzleţe; a repatriat din şi în străinătate rămăşiţele a peste 1.500 eroi, pe baza convenţiilor stabilite; a construit 106 cimitire militare definitive şi 14 mausolee; s-au asimilat mormintele de război şi cele ale ostaşilor şi civililor căzuţi în timp de pace în luptele pentru apărarea graniţelor, a ordinii publice şi a siguranţei de stat.

Societatea „Cultul Eroilor” şi-a schimbat denumirea, în anul 1940, în Aşezământul Naţional „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor, care a desfăşurat activităţi organizatorice şi educative, sub conducerea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române şi a Ministerului de Război, până la data de 29 mai 1948, când acest organism a fost desfiinţat (Decretul nr.48/1948 al Marii Adunări Naţionale, al Republicii Populare Române).

M.S. Regina Maria, preşedinte de onoare a Socităţii Mormitele Eroilor Căzuţi în Război, Preşedinte de onoare a societăţii „Cultul Eroilor”ne-a lăsat următoarele viersuri nemuritoare: Nu vărsaţi lacrimi pe mormântul eroilor, /Ci mai curând slăviţi-i prin cântece, /Aşa, ca faima lor să rămână un ecou, /Prin legenda veacurilor!

În perioada 1949-1975, activitatea de îngrijire a monumentelor şi cimitirelor eroilor şi de omagiere a eroilor s-a desfăşurat de către Ministerul Apărării Naţionale, administraţiile locale, cadre didactice din şcoli şi preoţii din cadrul parohiilor. În baza Decretului Consiliului de Stat nr. 117, cu privire la regimul operelor comemorative de război şi a cimitirelor eroilor, eroii patriei au fost omagiaţi până în 1995, în fiecare an la data de 9 mai.

Ministerul Apărării Naţionale a aprobat iniţiativa unui grup de cadre active să înfiinţeze, în anul 1990, Secţia pentru valorificarea tradiţiilor militare şi a patrimoniului istoric-militar, căreia i s-a alăturat un grup de ofiţeri în rezervă şi retragere, împreună înfiinţând în anul 1991, „Comitetul Naţional pentru Restaurarea şi Îngrijirea Monumentelor şi Cimitirelor Eroilor”, care a primit personalitate juridică prin Hotărârea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, nr. 664, din data de 19 noiembrie 1991.

Încă de la înfiinţare, „Comitetul Naţional pentru Restaurarea şi Îngrijirea Monumentelor şi Cimitirelor Eroilor” a preluat obiectivele şi activităţile fostului Aşezământ Naţional „Regina Maria” pentru „Cultul Eroilor”. Comitetul a funcţionat sub patronajul Ministerului Apărării Naţionale şi al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române. În toate judeţele ţării s-au înfiinţat comitete judeţene, municipale, orăşeneşti, comunale şi săteşti.

La data de 30 mai 1995, prin Legea nr. 48, Parlamentul României,  a proclamat sărbătorirea Zilei Eroilor în ziua care se sărbătoreşte Înălţarea Domnului Iisus Hristos la Ceruri (după 47 de ani), revenindu-se la tradiţia făurită în perioada interbelică..

Cu prilejul celei de a treia Conferinţe Naţionale a „Comitetului Naţional pentru Restaurarea şi Îngrijirea Monumentelor şi Cimitirelor Eroilor”, în ziua de 28 noiembrie 1997, s-a hotărât schimbarea denumirii Comitetului Naţional în Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor”. De asemenea, s-a hotărât reluarea tradiţiei interbelice, de editare a Revistei „România Eroică”, organul de presă al Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor”

La data de 20 octombrie 2004 s-a desfăşurat cea de a V-a Conferinţă Naţională a Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor”, care a adoptat noul statut şi a hotărât înfiinţarea la nivel central a Consiliului Director Central şi a Consiliilor Directoare la sectoarele capitalei, la judeţe, municipii, oraşe şi comune. În anul 2009, prevederile statutului au fost revăzute, între altele stabilindu-se înfiinţarea în municipii, oraşe şi comune Birouri ale subfilialelor „Cultul Eroilor”.

Asociaţia judeţeană Prahova „Cultul Eroilor” s-a înfiinţat la data de 24 octombrie 1994, reuşind să-şi creeze subfiliale în toate oraşele şi în majoritatea comunelor, care împreună cu reprezentanţii administraţiei de stat, cu cadrele militare active şi în rezervă sau retragere, cu veterani de război, cu cadre didactice şi preoţi creştini, cu marea majoritate a locuitorilor României, cinstesc  în fiecare an, memoria înaintaşilor noştri.

În colegii naţionale, licee, grupuri şcolare şi şcoli gimnaziale îşi desfăşoară activitatea un mare număr de Cercuri „Cultul Eroilor”, care sunt conduse de Asociaţiile „Cultul Eroilor”. Sarcinile Asociaţiilor şi ale Cercurilor „Cultul Eroilor” constau în participarea la îngrijirea monumentelor şi a cimitirelor eroilor, participarea la ceremonialele militare şi religioase organizate la aceste monumente, cu prilejul Zilei Eroilor şi al altor sărbători naţionale, precum şi organizarea şi desfăşurarea unor acţiuni de cunoaştere a eroismului străbunicilor şi bunicilor noştri în luptele desfăşurate împotriva intervenţioniştilor străini şi apărarea gliei strămoşeşti.

Din iniţiativa Biroului Executiv al Asociaţiei „Cultul Eroilor” Prahova, se editează începând din anul 2011 Revista „Prahova Eroică”. În paginile sale se omagiază eroismul străbunicilor şi bunicilor noştri prahoveni, făurit în luptele pentru apărarea fiinţei naţionale a poporului român.

Sărbătorindu-ne în calitate de creştini, cinstim cu respectul cuvenit, pe străbunicii, bunicii şi părinţii noştri, care nu şi-au precupeţit viaţa, pentru ca poporul român de sorginte latină, să dăinuiască în spaţiul carpato-danubiano-pontic.

Eroii căzuţi la datorie luminează puternic pământul patriei. Ştiuţi sau neştiuţi, biruitori sau înfrânţi, anonimi sau rămaşi în legendă, ei au intrat în conştiinţa noastră ca şi limba, tradiţia sau frumuseţile plaiurilor româneşti. Ei s-au aruncat în braţele morţii şi continuă să trăiască printre noi.

Cu prilejul Zilei Eroilor şi a Înălţării la Ceruri a Fiului lui Dumnezeu, Iisus Hristos, ne înclinăm frunţile, cu smerenie, în faţa străbunilor care au făurit poporul român şi au apărat cu preţul vieţii lor fruntariile ţării, în epoca veche, medie, modernă şi contemporană. Participând la ceremonialul religios şi militar, sub acordurile „Imnului Eroilor” să depunem florile recunoştinţei şi să aprindem lumânări la mormintele eroilor noştri, iar după ce am ajuns acasă, să ne conducem după pildele poetului Nichita Stănescu, în poezia,

Nu-l uitaţi!!

Nu-l uitaţi pe cel căzut în război,

Lăsaţi-i din când în când un loc liber la masă

Ca şi cum ar fi viu între noi,

Ca şi cum s-ar fi întors acasă.

 

Nu-l uitaţi pe cel căzut în război,

Strigaţi-l din când în când pe nume,

Ca şi cum el ar fi viu printre noi

Şi-atunci el va surâde în lume.


col. (rtr.) Constantin CHIPER

                           preşedintele Asociaţiei „Cultul Eroilor” Prahova

 vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor” din România

Loading Facebook Comments ...

4 Comments

Add a Comment
  1. La 16 mai 1912, Ion Pelivan, fiind magistrat la Bălţi, sub Imperiul Rus,
    a purtat panglică de doliu.
    ——————————————————————————————————-
    Gheorghe Pelivan s-a născut la data de 1 aprilie 1876 în satul Răzeni
    (pe atunci județul Lăpușna, acum raionul Ialoveni).
    A absolvit Seminarul Teologic din Chișinău (1898)
    și Universitatea din Dorpat, Facultatea de Drept (1903).

    Personalitate politică importantă,
    a dus o activitate febrilă împotriva rusificării Basarabiei de către imperiul țarist,
    a fost locțiitor de judecător al orașului Bălți
    și creatorul primei grupări naționale din acest oraș, iar mai tîrziu a fost deținut politic.

    S-a stins din viață în închisoarea Sighet la 25 ianuarie 1954.
    Datorită activității sale, județul Bălți a fost primul județ din Basarabia,
    care în 1918 s-a pronunțat pentru Unirea Basarabiei cu România.

  2. FORTELE OCULTE:
    ASASINATE LA COMANDA contra Marii Re-Uniri cu România:
    O A DOUA DECAPITARE A INTELECTUALILOR NOSTRI IN ULTIMII 20 DE ANI,

    / PRIMA FIIND DEPORTARILE SI GENOCIDUL IN ANII 1940 COMIS DE OCUPATIA RUSEASCA /

    Martirii Neamului Nostru:
    ————————————————————————————————————————————
    1. Mihail Garaz – impuscat in fata casei la 60 de ani – / 1930 – 1990 / – poet si publicist.
    2. Dumitru Moldovanu – un tânar patriot, omorât in Nov.1990.
    3. Ion Gheorghita – impuscat si el in fata casei la 52 de ani – / 1939 – 1991 / – poet.
    4. Grigore Vârtosu – mare patriot,
    impuscat in spate in iulie 1992 in razboiul cu rusii de pe Nistru.
    5-6. cântaretii cuplul Doina / Marin / – la 34 de ani – / 1958 – 1992 /
    si Ion Aldea-Teodorovici – la 38 de ani – / 1954 – 1992 /- «accident» inscenat.
    7. Ion Dumeniuk – la 56 de ani / 1936 – 1992 / – lingvist, publicist, otravit-iradiat.
    8. Ion Vatamanu – la 56 de ani – / 1937-1993 / – poet, publicist, savant,otravit.
    9. Nicolae Costin – la 59 de ani / 1936 – 1995 / – primar de Chisinau, iradiat cu cesiu
    10. impreuna cu soferul sau – / Tudor, grav bolnav /
    11. Petre Teodorovici- la 47 de ani – / 1950 – 1997 / – cântaret, iradiat-otravit,
    care stia prea multe despre cei care i-au omorât fratele si pe Doina.
    12. Lidia Istrati – la 56 de ani – / 1941 – 1997 /- scriitoare, deputata,
    iradiata-otravita pentru curajul sau contra mafiotilor.
    13. Gheorghe Ghimpu, la 63 de ani – / 1937- 2000 / – disident, deputat, «accident» inscenat
    14. si colegul sau Ion Caftanat- / aflat la volan in aceeasi masina /
    15. Veniamin Apostol – la 62 de ani – / 1938 – 2000 / – actor, iradiat-otravit
    16. Ion Mija – la 63 de ani – / 1938 – 2001 / – cineast, iradiat-otravit
    17. Nicolae Sulac – la 65 de ani – / 1936 – 2003 / – cântaret, iradiat-otravit
    18. Iacob Burghiu – la 62 de ani – / 1941-2003 / – prozator si regizor, iradiat-otravit.

    4 ASASINATE in lanț:
    ————————————————–—————————
    19. Emil Loteanu /1936-2003/, cineast /otrava in cafea la Moscova, probabil era un fost agent,
    care cunostea prea multe despre presedintii comunisti ai RM, si devenise nesupus, deci periculos/.
    20. Grigore Grigoriu – /1941-2003/, actor, prietenul bun a lui Emil Loteanu,
    de aceea a fost si el anihilat printr-un «accident» aranjat.
    21. Traian Grigoriu – /1972-2004/, fiul lui G. Grigoriu, actor la Piatra-Neamt, care si el, sarmanul, probabil,
    stia câte ceva din culisele politicii ruso-moldovenesti: «accident» mortal, impreuna cu prietenul sau:
    22. Adrian Neacsu – /1972 -2004/, actor
    —————————————————————————————–
    23. Vladimir Nicu – la 76 de ani – / 1928 – 2004 / – istoric, om politic, iradiat-otravit.
    24. episcopul Doremidont – la 45 de ani – / 1961 -2006 /, » accident» la comanda.
    25. corpul lui Andrei Buzu, patriot si primar de Drasliceni, r. Criuleni a fost gasit intr-o fântâna.
    26. Victor Ciutac – la 71 de ani – / 1938 – 2009 / – actor, iradiat-otravit
    27. Grigore Vieru – la 74 de ani – / 1935 – 2009 / – poet national, «accident» inscenat.
    28. Ion Contescu – omorât in 2009, profesor, istoric, iradiat-otravit.
    29. Andrei Vartic, la 61 de ani – / 1948 – 2009 / – publicist, poet, savant, otravit-iradiat.
    30. Andrei Savciuc , la 21 de ani – / 1988 -2009 / – student la Bucuresti, «accident» inscenat.
    31. Tudor Cataraga – la 54 de ani – / 1956 – 2010 / – sculptor,
    32. / asasinat /»accident» rutier la comanda “/ impreuna cu sotia sa Dora /
    33. Vlad Gheorghelas – la 61 de ani – / 1950 -2011 / –
    cântaret, iradiat-otravit / cancer /.
    34. Andrei Buzu – patriot si primar de la PPCD in s. Drasliceni /Criuleni,
    omorât si aruncat intr-o fântâna la 4 August 2007.
    35. Valentin Ciobanu, fost vice-presedinte al PPCD, la 14 septembrie 1998, a fost omorat cu lovituri de rangi in mijlocul zilei, chiar in pragul casei sale.
    36.
    Leonida Lari – / la 62 de ani, 1949-2011 /
    scriitoare si martira nationala, iradiata la “cancer”
    si fratele ei Leonard Tuchilatu, poet /1951-1975/,
    “răpus” in armata ruseasca.
    37.
    Vasile Vatamanu – / la 56 de ani , 1955-2011 /, deputat in primul Parlament democrat din 1990, jurnalist sportiv si mare prieten al familiei poetului martir Grigore Vieru. “Accident” rutier prin orbire din fata.
    38.
    Marius Sava, un tânar licean de 19 ani omorât la Timisoara la 4 Septembrie 2011,
    in timpul expozitiei Steagului lui Stefan cel Mare, adus de la Bucuresti la Muzeul de Istorie din Chisinau.
    / 24 August – 12 Septembrie 2011 /
    39.
    Tudor Arnaut /1959 – 2012/, profesor de istorie la Universitatea din Chisinau; “un alt accident rutier”
    ca “recompensa” oculta pentru toate relatiile lui strânse cu România, asasinat cu o zi inaintea /27 Aprilie /
    inceperii unei importante Conferinte Internationale a Istoricilor cu referinta la data de 16 mai 1812
    – Bicentenarul ocupatiei noastre de catre Imperiul tarist.

    ——————————————————————————————————————
    40.
    + PLUS 5 tineri torturati, schinjuiti si masacrati de catre teroristii-politisti mascati in aprilie 2009
    in timpul protestelor anti-comuniste si anti-voronin de la Chisinau:
    41. Valeriu Boboc /1985 – 2009/
    42. Ion Ţâbuleac
    43. Eugen Ţapu
    44. Maxim Canişev
    45. Radu Ciobanu
    ———————————————————————————–
    Bucovina de Nord si Sudul nostru care plâng:
    46.
    In 1993 patriotul si primarul Ion Rotaru din s. Boian, judetul Cernauti, si-a pierdut mintile dupa ce unul din fii sai a fost ucis în condiţii «enigmatice».
    47.
    Mihai Jar / 1960-1999 / mare patriot si directorul scolii românesti 26 din or. Cernauti — «moare subit» /otravit/.
    48.
    Adrian Dohotaru – la 56 de ani –/1939 -1995/ – diplomat român, «accident mortal» inscenat pe autotrasa de lânga Chilia la sud la Dunare.
    ————————————————————-
    49.
    + plus cei câtiva monahi tineri de la manastirile Capriana, Tipova, etc.
    omorâti pentru vederile lor pro-românesti / suntem in cautarea numelor lor /.
    N.B.
    + plus cele câteva sute de victime moldovene din timpul razboiului cu rusii de la Nistru din 1992.
    c)
    Daca cunoasteti si alte cazuri de asasinate politice,
    va rugam sa completati aceasta lista neagra a EROILOR NOSTRI.
    ———————————————————————————————————————————–
    Deci vedem ca timp de 20 de ani se duce o lichidare sis-tematica oculta speciala a celor mai importanti patrioti români moldoveni.
    CINE SUNT URMATOARELE VICTIME ?
    OARE NU AVEM CURAJUL SA DEMASCAM ASASINII NATIUNII NOASTRE SI SA STOPAM ACEST GENOCID ?
    AMINTIRE SI POMENIRE VESNICA PATRIOTILOR MOLDOVENI
    CARE AU FOST LICHIDATI PENTRU O CAUZA MAREATA
    – ROMâNIA MARE !

  3. 16 mai 1812:
    OCUPAREA MOLDOVEI DE EST DE CATRE RUSI:
    ——————————————————————————————–
    Ultimul cronicar moldovean, postelnicul Manolache Drăghici,
    scria rânduri de o mişcătoare sensibilitate
    despre drama trăită de moldoveni în acele zile, din mai 1812:

    http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/doua-secole-rapirea-basarabiei-rusii-prezinta-anexarea-un-act-mesianic?nocache=1#comment-87021
    ——————————————————————————————————
    “Sosind ziua fatală a expirării convenţiei de tratat,
    ce trebuia fieştecare să hotărască unde era să rămână desăvârşit,
    ceasurile acele au fost de plângeri un timp de neuitat; pentru că poporul cu cârdul,
    ca turmele de oi, încinsese toată marginea Prutului de la un capăt la altul,
    mergând şi venind de prin sate şi de prin târguri săptămâni încheiate,
    cu luarea de ziua bună de la părinţi, de la fraţi şi de la rudenii,
    cu care crescuse şi vieţuise dimpreună, în vremea aceea
    când se despărţeau unii de alţii pentru totdeauna…”

  4. Bucuresti:
    Comisia pentru romanii de pretutindeni din Senatul Romaniei condusa de senatorul Viorel Badea, Fundatia Nationala pentru Romanii de pretutindeni, in parteneriat cu Platforma Civica Actiunea 2012 organizeaza astazi in cadrul Senatului Romaniei, sala Constantin Stere, incepand cu ora 15.00 o dezbatere cu tema “200 de ani de la primul rapt al Basarabiei de catre Rusia . Impactul lui asupra istoriei Romanilor” .

    Dezbaterea are rolul de a sensibiliza opinia publica si clasa politica din Romania asupra necesitatii anulari consecintelor celor doua sute de ani de ocupatie, pe data de 16 mai 1812 fiind decisa soarta partii de est a principatului Moldovei si anexarea acestuia la imperiul Tarist.

    Evenimentul va fi transmis in direct de catre portalul Privesc.EU .
    ——————————————————————————————————–
    http://romanbasarab.union.md/dezbatere-in-senatul-romaniei-200-de-ani-de-la-primul-rapt-al-basarabiei-de-catre-rusia-impactul-lui-asupra-istoriei-romanilor

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

What is 4 + 8 ?
Please leave these two fields as-is:
IMPORTANT! To be able to proceed, you need to solve the following simple math (so we know that you are a human) :-)
Consiliul Unirii © 2015 Frontier Theme