Consiliul Unirii, platformă unionistă, care include români reprezentând societatea civilă, partide din cele două state româneşti şi comunităţi de peste hotare, ce păstrează sacră aspiraţia de unitate românească, având ca obiectiv strategic lichidarea consecinţelor Pactului criminal Hitler-Stalin, prin reafirmarea şi restabilirea valabilităâţii actului votat de Sfatul Ţării la 27 martie st. v.1918, urmăreşte cu atenţie evoluţiile de pe arena politică de la Bucureşti, în special de pe palierul socio-economic al României.
Viziunea, crezul și programul de activitate ale Mișcării Unioniste sunt expuse în documentul programatic „Manifestul Unioniștilor”, ce cuprinde Ideea Națională – “Unitatea Națională pentru Modernizare și Dezvoltare” – și crezul – că Reîntregirea Ţârii nu este un scop în sine ca şi aderarea la Uniunea Europeană, care nu reprezintă o perspectivă reală.
În legătură cu vizita Preşedintelui României, Traian Băsescu, la Chișinău, dar şi cu prilejul lansării, de către România, a Proiectului de Strategie Agroalimentară şi de Dezvoltare Rurală a României, a Planului Național de Investiții Strategice și de creare a locurilor de muncă pentru anii 2013-2018, considerăm oportun a aduce la cunoștința Excelenței sale, cât și la cunoștința factorilor politici decidenţi din România, a Legislativelor şi Executivelor celor două state românești Poziția Consiliului Unirii în contextul acestor evenimente.
Dincolo de schimbările radicale de pe arena publică românească, obligația clasei politice este de a nu uita aspiraţia sacră de reîntregire a neamului românesc, schimbările întreprinse urmând să ia în calcul și aşteptările românilor din afara frontierelor de astăzi ale Statului Român. De asemenea, dincolo de restabilirea dreptăţii şi a adevărului isroric, prin înlăturarea consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov, distanţarea de minciună şi comunism, Re-Unirea este unicul mijloc de atingere a scopului suprem – cel de îmbunătăţire a calităţii vieţii populaţiei , de recuperare a decalajelor considerabile faţă de Ţara-Mamă și de mediile pe UE.
Principalele cauze ale sărăciei, mizeriei şi şomajului, motive pentru care R.Moldova este catalogată drept cel mai sărac stat din Europa, în plan economic avem alegerea greşită a strategiilor de dezvoltare economică, ce prevăd ca bază fundamentală pentru ridicarea bunăstării societăţii exploatarea resurselor epuizabile ce cresc permanent în preţ, economia nu se dezvoltă pe principiile ridicării eficienţei utilizării forţelor proprii de producţie, inclusiv a resurselor umane. Mizele sunt făcute pe căutarile şi interesele investitorilor străini, vânzarea de materii prime şi a altor resurse necesare dezvoltării interne.
Pentru a ieşi din acest colaps şi a deveni atractivi, există o singură cale: mobilizarea întregii societăţi,a tuturor resurselor umane, materiale şi financiare în procesul de Modernizare.
Din acest punct de vedere se impune schimbarea paradigmei de dezvoltare socio-economică, în special pe domeniile educaţiei, agriculturii, mediului şi energeticii
“Creșterea economică presupune atragerea investiţiilor străine și locale, fortificarea activităţilor de cercetare şi extindere, precum și dezvoltarea industriilor exportatoare, însă grosul eforturilor va fi pus pe seama eficienţei utilizării forţelor proprii de producţie, inclusiv a resurselor umane”(Proiectul Strategiei Naţionale de Dezvoltare „Moldova 2020”).
Această strategie are, însă, un mare neajuns – nu include printre priorităţi domenii ca AGICULTURA şi MEDIUL – pilonii de bază ai economiei R.Moldova.
Resursele inepuizabile de importanţă primordială pentru R.Moldova sunt: solul- unicat, cantitatea mare de biomasă , potenţialul suficient de surse de energii neconvenţionale şi – nu în ultimul rând – resursele umane. Strategiile şi viziunile de dezvoltare vor fi construite în baza acestor resurse, combinate cu inteligenta de a soluţiona problema eficienţei utilizării lor.
Ideea de concept este axată pe schimbarea accentului în dezvoltarea şi modernizarea sectorului agroalimentar – nucleul noii paradigme economice al R. Moldova şi, de ce nu, al României – ţară reântregită.
Premiza imperativă pentru a produce schimbările necesare la nivel unei noi paradigme – al paradigmei succesului în economia R Moldova este factorul uman ghidat de Ideea Naţională: Unitate Naţională pentru Modernizare şi Dezvoltare (Manifestul Unioniştilor).
Situaţia pe arena mondială indică univoc faptul că hrana este principala măsură a existenţei. Şi e timpul a recunoaşte locul prioritar al agriculturii printre toate ramurile economiei. Pentru că celelalte se bazează şi funcţionează nemijlocit pe resurse epuizabile, cu o creştere permanentă a preţului. Pe când în agricultură, obiectul principal al cărei este solul, resursele se regenereză anual, iar plusprodusul se creează practic pe gratis, deoarece totul ce creşte din sol, în proporţie de 95 %, este compus din cele patru gaze existente în mediul ambiant: hidrogen, oxigen, bioxid de carbon, azot, plus soarele, ce le transformă în plante şi rod. În acelaşi timp, toate fiind realizate și fără prezenţa omului.
Sectorul agrar a fost şi rămîne, tradiţional, pilonul de bază al economiei naţionale, contribuţia lui în crearea PIB-ului fiind, în ultimii 5 ani, de circa 15 la sută, iar, în ansamblu cu industria de prelucrare a materiei prime agricole, contribuie cu peste 30 la sută la formarea PIB-ului, constituind circa 50 la sută din volumul total al exporturilor. În sector este antrenată peste 33 la sută din forţa de muncă a ţării.
Suprafaţa totală a terenurilor agricole la 01.01.2009 era de 2506,2 mii ha sau 74,0 la sută din suprafaţa totală a terenurilor Moldovei, inclusiv teren arabil – 1821,7 mii ha şi plantaţii multianuale – 302,8 mii ha.
Cu toate acestea, agricultura Republicii Moldova este ineficientă – conform și unui studiu al Băncii Mondiale, potrivit căruia, în anul 2011, agricultura a înregistrat o productivitate scăzută, investiţiile în domeniu fiind mici, iar costurile – exagerate. Statisticile oficiale arată că fermierii moldoveni produc de cinci ori mai puţin decât cei din România, de 31 de ori mai puţin decât cei din Olanda şi de 35 de ori mai puţin decât cei din Statele Unite ale Americii. Experţii explică situaţia prin faptul că agricultorii moldoveni produc mai mult pentru propriile necesităţi.
Banca Mondială, într-un raport recent, a semnalat că R.Moldova s-ar putea confrunta, în anii următori, cu riscul creșterii sărăciei, și chiar cu subnutriţia. FMI prezice scăderea ritmului creșterii economice, prăbușirea paradigmei actuale a creșterii economice, bazate pe transferul de resurse valutare de peste hotare, ce constituia, în 2011, 30% din PIB. Experţii BM au constatat că R.Moldova a nimerit – şi la acest capitol – într-un cerc vicios: remitenţele alimentează cererea pe piaţa internă, care creşte pe seama importului. La rândul său, acest fenomen nu permite dezvoltarea sectoarelor agricol şi industrial. Ca rezultat, devine neprofitabilă alocarea mijlocelor financiare în aceste sfere, … nu se creează noi locuri de muncă. Aceste procese impun intensificarea imigraţiei şi creşterea transferurilor băneşti în republică.. Cercul s-a închis!
Aproape un milion din populaţia R.Moldova, aptă de muncă, a emigrat, fără speranţa de a reveni. Se impun măsuri radicale pentru a asigura atragerea remitenţelor în creşterea economică a R Moldova, prin conversiune.
Republica Moldova ocupă locul 5 în lume la cota transferurilor băneşti în structura PIB. Volumul remitenţelor constitue 23–25 % din PIB. Experţii BM spun că remitenţele sunt plasate, în mare parte, în consumul intern, cumpărarea imobilelor şi nu influenţează creşterea economică. Ei recomandă Guvernului să contribuie la reorientarea remitenţilor de la consum în investiţii, în special în sectorul financiar. În ultimii 11 ani remitenţele au constituit 9,2 mlrd dolari SUA, pe când investiţiile directe – numai 3 mlrd.
Consiliul Unirii îndeamnă Diaspora migratoare să ceară de la Guvern în mod categoric, spre implementare următoarele măsuri salvatoare:
- crearea unei Bănci de Investiţii cu capital mixt 50:50 (Statul şi migranţii interesaţi)
- crearea, pe aceleaşi principii, a unui Fond mutual de Investiţii, a Fondului de Garantare a creditelor şi a unei Companii de Leasing
- deschiderea incubatorelor şi a parcurilor agroindustriale şi tehnologice (exemplul Israel) …
- Implementarea unui Plan Marshall pentru R.Moldova, posibilitatea de coparticipare cu componenta investiţională a migranţilor moldoveni
- Implementarea în şcoli a proiectului „Tânărul Fermier” (concept elaborat de Consiliul Unirii).
Implementarea acestor proiecte ar favoriza apariția clasei mijlocii, în special în zonele rurale, IMM-urile fiind forţa motrice într-o economie bazată pe inovare, ca în UE, şi unica posibilitate de a crea noi locuri de muncă.
Concluzia: Nu trebuie luptat contra sărăciei (slogan politic absract şi demagogic), ci ajutați să prospere micii întreprinzători, inclusiv prin conversiunea în investiţii a banilor aflaţi la populaţie.
Aceste constatări ne îndreptăţesc şi ne permite a stabili condițiile majore în elaborarea strategiei generale de dezvoltare socio-economică pe secole înainte : la potenţialul natural menţionat este imperativ necesar de adăugat alţi doi factori productivi – factorul uman, bine instruit, şi factorul tehnologico-investiţional de cel mai înalt nivel, care lasă astăzi mult de dorit. În acest sens, Statul trebuie sa implementeze, la modul serios, reforme coerente și restructurări agrare, pentru a face agricultură locală competitivă pe plan mondial. Atunci nu va mai exista nici problema pieţelor de desfacere a produselor agricole. Şi dacă tehnologiile şi capitalul pot fi atrase din diverse surse, atât interne, cât şi externe, atunci factorul uman poate fi format numai prin impunerea unei noi paradigme în educaţie, în special, a tinerilor din localităţile rurale.
Liceul este baza formării tânărului fermier. Fiecarui liceu – un grup (cluster) de mini-ferme!
O prioritate a Statului trebuie să devină aducerea tinerilor în agricultură. Populația rurală este îmbătrânită și este nevoie ca tinerii să vină, să investească şi să activeze în agricultură. Este recomandabil a începe acest proces, cu formarea tinerilor specialişti şi fermieri în liceele din mediul rural. Această practică există în alte țări și este promițătoare.
Rezumatul proiectului: Proiectul are un caracter distinct şi orientare inovatoare, menit formării şi orientării liceenilor din mediul rural, în principal din familii cu venituri mici, spre a organiza propria afacere producătoare de produse ecologice, ocupaţie interesantă cu un venit decent, după terminarea liceului. Pe viitor, proiectul va deveni un prototip cu posibilitatea de replicare largă a tehnologiilor implementate.
Scopul proiectului: crearea unui mecanism de ghidare a elevilor de liceu din mediul rural în crearea propriilor afaceri pentru producţia de produse agricole ecologice, formarea fermierului de generaţie nouă.
Proiectul vizat poate fi parte componentă a unui PROGRAM INOVAŢIONAL de modernizare şi reformare în sistemul de educaţie preuniversitar, în care se plămădesc și germinează viitorul şi sănătatea Naţiunii. Acest Program ar cuprinde eficienţa energetică, ecologia şi prelucrarea deşeurilor, protecţia solurilor, modul sănătos de viaţă şi calitatea vieţii, competitivitatea, dezvoltarea durabilă etc.
Agricultura ecologică este colacul de salvare
Cele două state românești au terenuri ideale pentru a practica o agricultură ecologică, dispun de condiţii unice pentru producţia bio (sol, climă, ponderea populaţiei agricole, tradiţie în agricultură), precum şi de motivații pentru dezvoltarea unei afaceri la cheie. Daca s-ar produce reîntregirea, R.Moldova nu ar fi o piatră de gâtul economiei românesti. Dimpotrivă, ar deveni unul dintre motoarele creşterii economice. România ar deveni în ansamblu mai atractivă pentru investitori, pentru că, după reunificarea celor două state, ar fi una dintre cele mai mari pieţe europene, în condiţiile unei economii emergente cu peste 25 milioane de consumatori.
După aducerea Basarabiei acasă, cota de fonduri europene alocate României de Bruxelles se va majora. La fel, în ce priveşte subvenţiile pentru agricultorii basarabeni. O bună parte din investitiile ce se vor realiza în R.Moldova cu fonduri europene vor fi executate de firme româneşti, ceea ce ar contribui și la creşterea economică în dreapta Prutului.
Toate acestea ne determină să proclamăm ferm viziunea de principiu a Mişcării Unioniste şi scopurile strategice: Unitatea Naţională pentru Modernizare şi Dezvoltare! , îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei şi integrarea în NATO şi UE, prin reîntregirea Ţării Româneşti!
Precedentul unei strategii viabile de relansare economică există. Acest program s-a numit, la timpul său, după terminarea războiului al doilea mondial, Planul Marshall.
Planul Marshall nu a fost un ajutor, ci o strategie, colacul de salvare întins, pentru ca Europa să-l apuce şi să înoate cu el spre mal. Planul a început cu finanţarea investiţiilor strategice, concepute exact pentru ca beneficiarii sâ-si reînceapâ exporturile.
Subtilitatea planului este că proiectele nu au fost dictate de ofertant, nici alese de beneficiar. Erau rezultatul unei colaborări strânse, absolut necesarâ, întrucât Planul Marshall nu înseamnă pomană: beneficiarul trebuia să contribuie cu fonduri echivalente, în contrapartidă. Astăzi, nimic nu opreste o ţară, sau alta, inclusiv Europa, să mearga pe un drum cunoscut si să facă acasă ce a făcut America în Europa, la mijlocul secolului trecut. Numai un asemenea micro-Plan Marshall, şi nu un simplu împrumut, ar renaște spațiul din stânga Prutului. În locul unui nou împrumut, pe care nu se stie când și cum l-ar restitui Moldova, ar fi interesul tuturor un plan comun Marshall.
În condiţiile, extrem de complicate ale economiei R.Moldova, ajunse la pământ, Consiliul Unirii propune societăţii de pe cele două maluri ale Prutului, acceptarea acestul Plan-model de Modernizare, drept condiţie inevitabilă şi factor de motivare.
România este acum lider în sud-estul Europei la agricultura ecologica, la nivel mondial poziţionându-se printre primii 15 exportatori de materii prime nepoluate. Pe viitoarea PAC, cu sprijinul ce va fi oferit în 2018, România s-ar putea plasa, la agricultură ecologică, pe locul I în Uniunea Europeană (UE) și pe primul loc în lume, în 2020.
Din 2014, fermierii europeni vor primi subvenţii speciale pentru agricultura ecologică – conform comisarului european Dacian Cioloş, propunere acceptată în cadrul viitoarei Politici Agricole Comune. În următorii doi ani, UE va oferi și producătorilor agricoli din stânga Prutului asistență financiară sporit, fapt anunțat de ex-șeful Delegației UE la Chișinău, Dirk Schubel: ”Uniunea Europeană și-a asumat angajamentul să susțină agricultura din Republica Moldova”, aflată în pragul lansării Programului ‚ENPARD”, acesta fiind unul dintre cele mai eficiente programe ale Comisiei Europene, lansate în mai multe țări.
Acest program poate schimba fața agriculturii din R.Moldova, prin instruirea producătorilor agricoli, capabili să acceseze fonduri europene. Programul se va desfăşura între anii 2014-2020. Suma de finanţare a proiectului va fi stabilită în funcţie de proiectele depuse de antreprenori.
Luând în considerație cele expuse şi în scopul ajustării – din partea primului stat românesc – a proceselor economice similare din cel de-al doilea stat, Consiliul Unirii solicită public decidenţi de la București și Chișinău să întreprindă măsuri responsabile pentru :
1. A promova angajamentele incluse în PACTUL PENTRU BASARABIA – de a-i aduce în graniţele naţionale pe cei peste trei milioane de români de la Est de Prut, privaţi de dreptul de a fi împreună cu Patria-Mamă, de a avea, în mod automat, cetățenie română, precum și bunăstare, securitate și identitate națională.
2. A crea un spațiu economic comun, prin a include adițional și sincronizat sectoarele prioritare de dezvoltare ale R.Moldova (AGRICULTURA, MEDIUL, ENERGETICA) în Strategia Agroalimentară şi de Dezvoltare Rurală a României și în Planul Național de Investiții Strategice și de creare a locurilor de muncă pentru anii 2013-2018, a elabora, în baza lor, un Plan Marshall pentru Moldova.
CONSILIUL UNIRII,
Chișinău, 16 iulie 2013
Loading ...