Nicolae Iorga: “Neamul este etern prin Cultul Eroilor”
După încheierea războiului pentru întregire statală şi eliberare naţională (1916-1919), pe întregul teritoriu al României se aflau ostaşi români înhumaţi, care căzuseră la datorie. Conducerea statului român a emis Decretul-Lege nr. 715, din 14 ianuarie 1919, prin care s-au expropriat terenurile unde erau înhumaţi ostaşii morţi în războiul de întregire a neamului românesc, amenajându-se cimitire, mausolee şi monumente ale eroilor.
În baza Decretului nr. 4106, din 12 septembrie 1919, Regele Ferdinand I a recunoscut calitatea de „persoană morală” a Societăţii „Mormintele Eroilor Căzuţi în Război”, având nobilele misiuni de a îngriji şi păstra mormintele şi operele comemorative de război realizate, a descoperit noi morminte ale ostaşilor căzuţi pentru patrie, în perioada 1916-1921, a aduce îmbunătăţiri cimitirelor eroilor şi a organiza ceremoniale religioase şi militare la mormintele eroilor. Comitetul S.M.E.C.R. a avut preşedinte de onoare pe Regina Maria şi preşedinte executiv pe Miron Cristea, Episcop de Caransebeş, Mitropolit primat şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române din anul 1925.
De la început Societatea „Mormintele Eroilor Căzuţi în Război” a fost condusă de Ministerul de Război, iar după demobilizarea armatei şi trecerea ei la statutul de pace (la data de 1 aprilie 1921), de Ministerul Apărării Naţionale şi de Biserica Ortodoxă Română. Societatea şi-a desfăşurat activitatea sub această denumire până la data de 31 mai 1927, când, în conformitate cu prevederile Legii asupra mormintelor de război din România, decretată cu nr. 1699, şi-a schimbat denumirea în Societatea „Cultul Eroilor”, care a activat sub acest nume până în anul 1940. La data de 27 iulie 1940 a fost adoptată Legea Regimului Mormintelor şi Operelor Comemorative de Război, iar Societatea „Cultul Eroilor” (la doi ani, de la decesul Reginei Maria) s-a transformat în Aşezământul „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor.
Comitetul SMECR a făcut propuneri Casei Regale şi Guvernului României pentru omagierea şi comemorarea eroilor neamului românesc. Astfel, prin Legea „Pentru cinstirea memoriei eroilor căzuţi”, din 24 august 1920, s-a instituit Ziua Eroilor, care coincide cu Ziua Înălţării Domnului. De asemenea, Comitetul SMECR a editat de la data de 1 aprilie 1920 Revista „Cultul Eroilor Noştri”.
În baza propunerii Comitetului Societăţii „Mormintele Eroilor căzuţi în Război”, guvernul României a aprobat în luna mai 1923 măsurile pentru stabilirea „Eroului Necunoscut”, care a fost ales dintre osemintele a zece ostaşi, căzuţi în luptele de pe Valea Jiului, Valea Prahovei, Transilvania, Bucureşti-Argeş-Neajlov, Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz, Târgu Ocna, Dobrogea şi Basarabia, dispuse în zece sicrie din fag, zincate. Aceste sicrie au fost aduse în Biserica „Buna Vestire” din Mărăşeşti în ziua de 15 mai 1916 şi a fost desemnat elevul Amilcar Săndulescu din Liceul Militar „Dimitrie A. Sturza” Craiova, născut în localitatea Mădulari, comuna Beica, judeţul Vâlcea, orfan de război (tatăl a fost învăţător şi sublocotenent de rezervă, care a căzut în luptele de la Mărăşti), pentru a stabili, prin premoniţie, eroul necunoscut. După ceremonialul religios, acest tânăr s-a oprit în dreptul sicriului cu nr.4, exprimându-se: „Acesta este tatăl meu”. Aşa a fost stabilit eroul necunoscut. Sicriul cu osemintele „Eroului Necunoscut” a fost transportat în capitală, depus în Biserica „Mihai Vodă” şi reînhumat în faţa Muzeului Militar Naţional din Parcul Carol I, în ziua de 17 mai 1923 (era Înălţarea Domnului şi Ziua Eroilor). Descrierea mai detaliată o găsiţi în lucrarea „Eroul Necunoscut”, autor expert muzeograf Valeria Bălescu, de la Muzeul Militar Naţional „Ferdinand I” din Bucureşti, str. Iosif Vulcan (fostă Ştefan Furtună).
În virtutea legilor adoptate, în perioada interbelică, Societatea „Cultul Eroilor” a adunat în cimitirele definitive ale eroilor, osemintele a 200.000 de eroi români şi străini, care se aflau în morminte izolate sau grupuri de morminte răzleţe; a repatriat din şi în străinătate rămăşiţele a peste 1.500 eroi, pe baza convenţiilor stabilite; a construit 106 cimitire militare definitive şi 14 mausolee; s-au asimilat mormintele de război şi cele ale ostaşilor şi civililor căzuţi în timp de pace în luptele pentru apărarea graniţelor, a ordinii publice şi a siguranţei de stat.
La data de 14 septembrie 1928 a fost dezvelită „Crucea Eroilor” de pe Vârful Caraiman (munţii Bucegi). Monumentul a fost construit între anii 1926-1928, din iniţiativa Reginei Maria şi este dedicat eroilor căzuţi în Războiul pentru întregire naţională 1916-1919.
Ca efect al actului de abdicare a regelui Mihai I şi al Legii de Proclamare a Republicii Populare Române, la data de 30 decembrie 1947, Aşezământul Naţional „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor a devenit Aşezământul „Cultul Eroilor”.
La data de 8 iunie 1948, în baza Decretului Marii Adunări Naţionale, din 29 mai 1948, şi a Deciziei Consiliului de Miniştri nr. 297, din 8 iunie 1948, Aşezământul „Cultul Eroilor” a fost desfiinţat, patrimoniul său fiind trecut la Ministerul Apărării Naţionale. La data de 28 mai 1949, în cadrul Muzeului Militar Naţional a fost înfiinţat Biroul „Cultul Eroilor”. Prin Decretul-Lege nr. 71, Ziua Eroilor a fost stabilită pentru data de 9 mai. La data de 1 septembrie 1951 s-a înfiinţat, în cadrul Muzeului Militar Central, Serviciul Operelor Comemorative Militare de Război (S.O.C.M.R.). Prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 948, din 19 iulie 1952, s-a decis: „Cimitirele eroilor ostaşi români, precum şi cimitirele eroilor ostaşi ai armatei sovietice, căzuţi în războiul antifascist şi aflate pe teritoriul Republicii Populare Române vor fi îngrijite şi administrate de către Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale sau orăşeneşti, în raza cărora se găsesc”.
Regretabil este faptul că, în noaptea de 22/23 decembrie 1958, autorităţile române au hotărât strămutarea Monumentului funerar al Ostaşului Necunoscut din Parcul Libertăţii Bucureşti (fost şi actual Parcul Carol I) la Mausoleul de la Mărăşeşti.
Prin Circulara Consiliului de Miniştri nr. 17.632, din 6 august 1968, s-a transferat răspunderea Sfaturilor Populare cu privire la întreţinerea operelor comemorative de război şi cinstirea memoriei înaintaşilor, către Secţia Tradiţii din Direcţia Superioară Politică a Armatei României. Prin Decretul Consiliului de Stat nr. 117, din 23 octombrie 1975, s-a reglementat regimul mormintelor şi operelor comemorative de război.
La data de 25 octombrie 1991, Mormântul Eroului Necunoscut a fost readus în Bucureşti şi reamplasat în Parcul Carol I, la circa 250 m de locul iniţial. În ziua de 25 noiembrie 2006, la iniţiativa Oficiului Naţional „Cultul Eroilor”, mormântul a fost mutat pe vechiul amplasament.
Ministerul Apărării Naţionale a aprobat iniţiativa unui grup de cadre active pentru a înfiinţa, în anul 1990, Secţia pentru valorificarea tradiţiilor militare şi a patrimoniului istoric-militar, cărora s-a alăturat un grup de ofiţeri în rezervă şi retragere, împreună înfiinţând, în anul 1991, „Comitetul Naţional pentru Restaurarea şi Îngrijirea Monumentelor şi Cimitirelor Eroilor”, care a primit personalitate juridică prin Hotărârea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, nr. 664, din data de 19 noiembrie 1991. De la înfiinţare, Comitetul Naţional pentru Restaurarea şi Îngrijirea Monumentelor şi Cimitirelor Eroilor a preluat obiectivele şi activităţile fostului Aşezământ Naţional „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor. Comitetul a funcţionat sub patronajul Ministerului Apărării Naţionale şi al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române. În toate judeţele ţării s-au înfiinţat comitete judeţene, municipale, orăşeneşti, comunale şi săteşti.
Răspunzând propunerii Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, la 30 mai 1995, prin Legea nr. 48, Parlamentul României a proclamat sărbătorirea Zilei Eroilor, în ziua care se sărbătoreşte Înălţarea Domnului Iisus Hristos la Ceruri, revenindu-se la tradiţia făurită în perioada interbelică.
Cu prilejul celei de a treia Conferinţe Naţionale a „Comitetului Naţional pentru Restaurarea şi Îngrijirea Monumentelor şi Cimitirelor Eroilor”, în ziua de 28 noiembrie 1997 s-a hotărât schimbarea denumirii Comitetului Naţional în Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor”. De asemenea, s-a hotărât reluarea tradiţiei interbelice, de editare a Revistei „România Eroică”, care a devenit organul de presă al Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor”. În prezent, în 25 de judeţe din ţară se editează reviste ale filialelor, cum sunt: Eroica în Dâmboviţa, Prahova Eroică, Buzăul Eroic, Brăila Eroică, Galaţiul Eroic, Bacăul Eroic, Vrancea Eroică, Plăieşii Suceava, Eroii Neamului Iaşi, Argeşul Eroic, Doljul Eroic, Vâlcea Eroică, Pontica Constanţa, Aradul Eroic ş.a.
La data de 30 septembrie 2003 a fost adoptată Legea nr. 379 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război. Prin Hotărârea de Guvern nr. 635 din 29 aprilie 2003 s-a aprobat Regulamentul de organizare şi funcţionare a Oficiului Naţional pentru „Cultul Eroilor”, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Guvernului şi în prezent în subordinea Ministerului Apărării Naţionale.
În ziua de 20 octombrie 2004 s-a desfăşurat cea de a V-a Conferinţă Naţională a Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor”, care a adoptat noul statut şi a hotărât înfiinţarea la nivel central a Consiliului Director Central şi a Consiliilor Directoare la sectoarele capitalei şi la judeţe. În anul 2009, prevederile statutului au fost revăzute, între altele stabilindu-se înfiinţarea în municipii, oraşe şi comune a Birourilor subfilialelor „Cultul Eroilor”. Adunarea generală a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor din 20 martie 2011 a aprobat propunerea Biroului Executiv Central de a se adăuga în titulatura A.N.C.E. numele „Regina Maria”. Această propunere a fost avizată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în baza Hotărârii nr. 42.407/299/211, transmisă şi filialelor judeţene. Şi pe această linie s-a revenit la tradiţia făurită în perioada interbelică.
Cu mare bucurie am primit Hotărârea Guvernului României nr. 698, publicată în Monitorul Oficial nr. 619 din 19 august 2014, conform căreia, ANCERM a primit Statut de Utilitate Publică.
Din iniţiativa Biroului Executiv al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” , filiala Prahova, se editează, începând din anul 2011, revista „Prahova Eroică”. În paginile sale se omagiază eroismul străbunicilor şi bunicilor noştri prahoveni, făurit în luptele pentru apărarea integrităţii teritoriale a României şi a fiinţei naţionale a poporului român.
Eroii căzuţi la datorie luminează puternic pământul patriei. Ştiuţi sau neştiuţi, biruitori sau înfrânţi, anonimi sau rămaşi în legendă, ei au intrat în conştiinţa noastră ca şi limba, tradiţia sau frumuseţile plaiurilor româneşti. Ei s-au aruncat în braţele morţii şi continuă să trăiască printre noi.
Cu prilejul Zilei Eroilor şi al Înălţării la Ceruri a Fiului Iisus Hristos ne înclinăm frunţile, cu smerenie, în faţa străbunilor, care au făurit poporul român şi au apărat cu preţul vieţii lor fruntariile ţării. Participând la ceremonialul religios şi militar, sub acordurile „Imnului Eroilor” să depunem florile recunoştinţei şi să aprindem lumânări la mormintele eroilor noştri. Permanent este bine să ne conducem după pildele poetului Nichita Stănescu, în poezia „Nu-l uitaţi!”:
Nu-l uitaţi pe cel căzut în război, Nu-l uitaţi pe cel căzut în război,
Lăsaţi-i din când în când un loc liber la masă Strigaţi-l din când în când pe nume,
Ca şi cum ar fi viu între noi, Ca şi cum el ar fi viu printre noi
Ca şi cum s-ar fi întors acasă. Şi-atunci el va surâde în lume.
Anul acesta, membrii activi şi simpatizanţi ai Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” sărbătoresc 96 de ani de la înfiinţarea Societăţii „Mormintel Eroilor Căzuţi în Războiul de întregire statală şi naţională 1916-1919”. Filialele judeţene ale ANCERM desfăşoară şi vor desfăşura până la sfârşitul anului 2015, o gamă variată de activităţi educative în localităţile urbane şi rurale, pentru cinstirea memoriei înaintaşilor noştri, care s-au jertfit în luptele drepte de apărare a fruntariilor ţării şi a libertăţii poporului român.
col. (rtr.) Constantin CHIPER
Loading ...