Consiliul Unirii

Unirea Face Puterea

Iulia Deleu: Reunirea cu Patria-mama–Romania – cea mai benefică și rapidă formă de integrare a Republicii Moldova în UE

Considerăm că, pentru lumea lucidă din spaţiul estic românesc, dar, mai ales, din al doilea stat BDOEjMhMargineiromânesc, există multiple argumente evidente, extrem de clare, în favoarea Reunirii cu Patria-mamă.

Pentru basarabenii autohtoni, care se bat cu pumnul în piept şi afirmă greşit că sunt etnici moldoveni (şi nu români), orientaţi spre Vladivostok, Norilsk, Kolîma etc., unde au fost deportate rudele şi unde – de câteva decenii – zac osemintele acestora, le comunicăm – marele politician, deputatul Dumei de Stat al Federaţiei Ruse, prof.univ.dr.Vladimir Jirinovski, a menţionat, în repetate rânduri, că „moldovenii sunt români” şi că nu există „etnia moldovenească”. Același politician rus, a făcut declaraţii publice de nenumărate ori, pe parcursul ultimelor două decenii, că Basarabia este pământ românesc şi că România poate şi trebuie să-l recupereze, să îl reia.

Sovietul Suprem al ex-URSS – Legislativul alcătuit din reprezentanţii tuturor celor 15 foste republici unionale (acum – noile ”state independente”), inclusiv 52 de deputaţi din partea RM, a condamnat, în unanimitate, Pactul Molotov-Ribbentrop, prin care a fost confiscată Basarabia de către URSS (documentul privind condamnarea a fost semnat de conducătorul sovietic M.Gorbaciov la 24 decembrie 1989). Și Parlamentul RM a condamnat Pactul criminal. Toate acestea ne conduc spre o concluzie univocă pozitivă.

În R.Moldova mai multe persoane, care se tot schimbă la conducere, consideră, greşit, că vor fi acolo „până la moarte” şi că vor beneficia ”la infinit” de pe urma fărădelegilor pe care le comit.

Drept urmare a lipsei de responsabilitate, de moralitate şi de o elementară experienţă managerială publică, R.Moldova se află ferm pe ultimul loc în Europa prin nivelul de dezvoltare economică, de consum şi al vieții, ca durată a vieţii, cu salarii și pensii mizerabile, cu un nivel redus de siguranţă și de populare neîntreruptă a tuturor localităţilor (multe dintre ele chiar dispar), cu datorii publice interne şi externe în continuă creştere, cu rating extern nesemnificativ, cu legislație ce nu se respectă, cu număr în creștere al dosarelor la CEDO, cu multiple accidente și incidente, cu multiple infracțiuni economice etc., divizată teritorial, și cu armata de ocupație de peste două decenii etc.

679859_522364897775927_1266416295_oÎn schimb, se află pe „loc fruntaş” la corupţie, la consumul de alcool, la diferite boli, la furnizarea de carne vie, la emigrarea masivă a forţei de muncă, în special a tinerilor, pe timp de pace, cu economie fantomă/criminală exagerat de mare şi în continuă creştere, cu mortalitate sporită, cu imagine internă şi externă nefavorabilă, cu credibilitate nesemnificativă și în scădere, cu o corupție fără precedent, cu furturi de miliarde, cu mulți manageri publici neperformanți, fără rezultate sociale etc. Prețurile la unele produse-cheie, de ex., la energie electrică, sunt cele mai mari din regiune (de 2,5-3,0 ori mai mari, decât în Ucraina). Privatizările și reformele nu au condus la eficientizarea economiei, ci la descreșterea ei, la îmbogățirea frauduloasă a unor foști și actuali funcționari publici de rang mediu și înalt. A crescut, substanțial (de zeci de ori), decalajul dintre veniturile și averea celor bogați și, pe de altă parte, a celor săraci. Republica Moldova a devenit o sursă de instabilitate și de imprevizibilitate în Europa.

În final, aceştia beneficiază de sprijinul ascuns al diferitelor structuri, inclusiv criminale, din afară etc. Drept consecințe, nu mai există nicio idee despre interesul național general. Trebuie menţionat şi că, în actuala RM, nu prea există tradiţii economice, o experienţă managerială economică destoinică. O analiză elementară a structurii pe etnii a managerilor economici arată că și cota băştinaşilor, conducători de diferite entităţi economice, este încă net inferioară cotei respective în totalul populaţiei.

Toate acestea (fără a enumera multe altele) ne conduc univoc la necesitatea, cât mai urgent, a integrării europene sau a Reunirii, ca cea mai rapidă, benefică şi mai simplă formă a europenizării.

Ce reprezintă azi România pentru ţările vecine şi, în primul rând, pentru RM?

România, cu o populaţie de cca 20 mln, locuitori (cca 4 mln de români au emigrat în ultimul sfert de secol), reprezintă cea mai mare forţă economică din regiune. Are un PIB (2013) de cca 200 mlrd euro. Pentru comparaţie amintim că Bulgaria are un PIB de 55 mlrd euro, Ungaria – 133, Serbia – 45, iar R. Moldova – cca 7,0 (mărimea concretă depinde de rata de schimb a LMD, care este extrem de fluctuantă, instabilă), Ucraina – cca 135 mlrd euro. În cazul unei (re)integrări, PIB-ul României ar constitui, cel puţin, 220-225 mlrd euro (ţinând cont şi de diminuarea posibilă, după integrare, a economiei subterane în Basarabia). Veniturile per capita ar fi de peste 3-4 ori mai semnificativ decât ale Ucrainei, iar puterea de cumpărare a populaţiei ar depăşi substanţial indicatorul în cauză al FR. Menţionăm că PIB-ul în medie pe locuitor este comparabil cu cel din România. Dacă, însă, ţinem cont că, în Rusia există discrepanţe extrem de mari între diferite categorii ale populaţiei, ajungem la concluzia că peste 9/10 din populaţia României trăieşte cu mult mai bine decât aceeaşi cotă a populaţiei în FR.

România din anul 2004 este o ţară membră a NATO, iar din 1 ianuarie 2007 – a UE. Aceasta înseamnă a fi în siguranţă, cu dezvoltare previzibilă, atractivă pentru investitorii străini. Din anul 2014 România a devenit primul partener comercial al R. Moldova, devansând-o pe cea a Rusiei. Ar însemna că, după Reunire, problemele (acum) legate de desfacerea/exportul produselor moldoveneşti treptat ar dispărea, piaţa românească le-ar absorbi în mare măsură, dacă nu chiar determinantă, într-un timp relativ scurt.

O consecinţă benefică pentru economie ar fi asigurarea Basarabiei reintegrate cu carburanţi, respectiv garantarea previzibilă a evoluţiei ei, aflarea populaţiei în siguranţă, în stabilitate europeană. Amintim, că din primăvara anului 2015, România nu mai importă gaz din FR, este aprovizionată în totalitate din surse proprii. Resursele de gaze naturale identificate în spaţiul românesc sunt suficiente pentru, cel puţin, 60 ani. Iar energie electrică România tradiţional exportă (net).

Cu mare regret, românii basarabeni sunt extrem de dispersaţi, divizaţi.
Cine sunt sau pot fi susţinătorii reintegrării? Numărul şi categoriile acestora depinde de gradul de informare, de lămurire a importanţei, a necesității şi a consecinţelor estimate ale Reunirii.

În primul rând, în calitate de susţinători, urmează a fi inclusă partea cultă a Basarabiei, cei care ştiu cine au fost părinţii şi bunicii care cunosc şi se mândresc cu istoria neamului românesc – unul dintre cele mai vechi din Europa. Considerăm că – afară de cea mai pregătită parte a societăţii basarabene – în lista susţinătorilor Reunirii ar fi cei peste 1,5 mln cetăţeni care au depus cereri de redobândire a cetăţeniei române, presupunând că toţi aceştia sunt sinceri și devotați interesului și idealului național. De asemenea, în mod normal, ideea europenizării ar fi susţinută de majoritatea pensionarilor, funcţionarilor etc. Indiferent de etnie care, în noile condiţii, ar avea doar de câştigat în toate sensurile: financiar, cultural-spiritual etc. Tinerii ar beneficia de studii avansate şi diplome recunoscute în UE.

Considerăm că fiecare dintre cei 800,0 mii de pensionari (cu pensia medie de cca. 50,0 euro), cu 1/3 mai mică decât „coşul minim de consum”, recunoscut oficial (în mărime de cca 75 euro) ar avea cel mai mult de câştigat, fiindcă pensia medie în România este de cel puţin 4 ori mai mare, decât în RM. (Preţurile şi tarifele sunt cam aceleaşi pe ambele maluri ale Prutului).

Evident că automat ar spori şi salariile majorităţii categoriilor de funcţionari publici, cadre didactice, medici etc. Salariul minim în România, începând cu 1 ianuarie 2015, este de 900 RON (cca 210 euro), adică de cca 3 ori mai mare decât cel existent actual în RM şi este egal cu salariul mediu din RM. Ar avea de câştigat şi fiecare cetăţean în parte prin redobândirea cetăţeniei române cu toate consecinţele favorabile, imediate şi pe termen nelimitat. În primul rând, aceasta ar înseamnă cetăţenie europeană.

Sporirea substanţială a gradului de respectare a Legislaţiei ar diminua rapid şi substanţial corupţia, ar conduce la eficientizarea economiei şi creşterea nivelului de trai al întregii populaţii.

România este una dintre cele mai democratice ţări din Europa în privința drepturilor minorităţilor. De exemplu, cu toate că unui deputat din Parlamentul României îi revin cca 40-45,0 mii de alegători, minorităţile sunt privilegiate. Minoritatea armeană din această, în număr de cca 2500-3000 de locuitori, își are reprezentantul în organul legislativ. Lipovenii, în număr de cca 12-15,0 mii, sârbii în număr de cca 30,0 mii etc., de asemenea, își au deputatul. România a ratificat toate convenţiile ONU şi UE în domeniul drepturilor omului.

Delapidatorii de la guvernare (de ex., care au prădat băncile, o parte din fondurile alocate de UE etc.) şi cei „din opoziţie” care, de fapt, reprezintă „mâna dreaptă” a hoţilor oficiali. Aceştia, deşi lipsiţi de moralitate elementară, înţeleg bine că în UE violarea brutală a legislaţiei este pedepsită conform legii. În acest sens, putem aduce cazul României din ultimii ani, când DNA a scos la suprafaţă numeroase cazuri de infracţiuni economice, în care au fost implicaţi demnitari de rang înalt (prim-miniştri, miniştri, deputaţi, senatori, directori de servicii/departamente, conducători de judeţe etc.). Numărul acestora se apropie de impresionanta cifră de o mie (!), fapt care a transformat România în model regional de luptă cu corupţia. Pe de altă parte, România a devenit atractivă pentru mai mulţi cetăţeni ai RM, inclusiv de diferite etnii, batjocoriţi de manageri indecenţi locali. De exemplu, unii lideri alolingvi de la noi s-au pronunţat pentru Unirea cu România exact urmare a măsurilor reale ale DNA.

În Moldova, traditia abuzului de puterea politica in scopuri personale dateaza din anii 90. Tradiția aceasta s-a transformat într-un fenomen al coruptiei, similar unei boli de cancer, care stagnează progresul societății. Stârpirea corupției fără un curent anticoruptie este inoportun.

Un fenomen anticoruptie este cazul Romaniei, ce pare să ia amploare chiar la nivel global, fapt menționat de Agentia de analize strategice „Stratfor”.

În ultimul an, numeroase scandaluri au fost expuse, campanii anticorupție au fost lansate, anchete aprofundate și lideri înlăturați de la putere din cauza unor acuzatii de coruptie.

În România, ex-premierul Victor Ponta și-a dat demisia în urma incidentelor tragice din clubul de noapte Colectiv, fiind și în proces de judecată pentru evaziune fiscala și spălare de bani. Pe când Guvernul moldovean ales și demis de 4 ori în timp de 6 ani de guvernare a coaliției politice proieuropene, nu a luat nicio atitudine față de făptașii furtului a peste un miliard de dolari din sistemul bancar.

În țara noastră nimic nu este atât de simplu, luînd în considerație instabilitatea climatului politic, dirijată de forțe mari din exterior, dezvoltarea economică redusă, inclusiv circumstantele geopolitice.

În România, Direcția Național Anticorupție a reușit, în scurt timp, să înlăture mai mulți oficiali de rang înalt și sa lase politicieni fara imunitate, Romania este mai stabila politic si mai favorabila investitiilor straine, fapt ce este imposibil la noi în Moldova.

Nivelul relatiilor comerciale intre Romania și statele europene a ajuns la un nivel bun si poate fi imbunatatit in continuare, autoritatile de la Bucuresti putand sa contribuie in acest sens prin continuarea luptei anticorupție si crearea unei platforme pentru investitii mai transparenta si mai clara.

Mania anticorupției din România

Țara ramane fara spatiu in inchisori, in conditiile in care rata condamnărilor este mai mare de 90 la suta. Condamnate de CEDO, inchisorile din Bucuresti sunt foarte aglomerate, iar Ministrul Justitiei a anuntat recent ca este in cautare de fonduri europene pentru alte noi inchisori.

Campania anticorupţie alungă influenţa Rusiei din România, odinioară considerată una dintre cele mai corupte ţări din Uniunea Europeană, a devenit un poligon de testare a politicilor privind combaterea corupţiei. Procesele deschise şi condamnările pronunţate la nivel înalt au transformat percepţia publică faţă de instituţia română de luptă împotriva corupţiei, DNA, înfiinţată în contextul aderării la UE, şi devenită între timp un adversar de temut chiar şi pentru cei mai puternici politicieni din ţară.

“Corupția seacă resursele statului și le direcționeaza către un strat de persoane privilegiate, în detrimentul majorității populației” – a declarat șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, pentru mass media.

Modificările aduse Codului Penal i-au consolidat poziţia, prin punerea la dispoziţia procurorilor a unor instrumente legale ce le-au permis să obţină chiar condamnarea fostului prim-ministru social-democrat Adrian Năstase (2000-2004).

Lupta ANTICORUPȚIE: România, un exemplu pentru R. Moldova

România este un bun exemplu pentru Republica Moldova în ceea ce privește lupta anticorupție, susțin specialiștii români participanți la conferința internațională ,,Lupta împotriva corupţiei în Moldova”, desfășurată recent la Chișinău.

Judecătorul Cristi Danileț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România, spune că – pentru a obține rezultate în lupta contra corupției – e nevoie de voință politică, de reformarea instituțiilor și o justiție independentă.

Potrivit lui Cristi Danileț, în România, pînă în 2004, nu existau dosare cu politicieni corupți, iar în ultimii 7 ani pentru fapte de corupție au fost trimise în judecată 5 mii de persoane, jumătatea dintre acestea – cu funcții publice importante.

Strategia elaborata in 2005[1] prezinta lupta impotriva coruptiei ca structurată pe trei mari planuri: prevenire, combatere si cooperare interna si internationala. Cu alte cuvinte, mai intai trebuie lucrat la stabilirea unui standard, unui set de norme privind integritatea ce trebuie aplicat pentru diverse sectoare ale societatii, cum ar fi in primul rand adminstratia si justitia dar si educatia sau sanatatea. Etapa urmatoare reprezinta combaterea practicilor ce deviaza de la acest cod de bune practici si are drept punct de plecare crearea sau perfectionarea institutiilor si legislatiei de combatere a coruptiei mergand pana la actiunea propriu-zisa de combatere a coruptiei. In fine, ultima parte a planului guvernamental contine o strategie pentru imbunatatirea coordonarii interne si a cooperarii internationale.

In concluzie, strategia guvernamentala anticoruptie reprezinta planul ce va trebui urmat, si pune accent pe de-o parte pe prevenire – campanii de informare si educare, crearea unui cod de bune practici in mediul de afaceri si in sectorul public, ridicarea nivelului de integritate in societatea romaneasca, iar pe de alta parte combatere– crearea aparatului institutional si legislativ si eficientizarea lui continua, aplicarea propriu-zisa a diverselor strategii anti-coruptie, cooperarea internationala.

Acestea sunt principalele puncte ale strategiei nationale, dar dupa cum este frecvent recunoscut, nu absenta strategiilor si planurilor este problema, ci de cele mai multe ori aplicarea, implementarea acestora se dovedeste a fi o sarcina prea dificila pentru autoritatile din Romania. Din acest motiv, o sursa ce se bucura de suficienta incredere cand vine vorba de monitorizarea activitatilor anticoruptie din Romania, o constituie organizatiile internationale, fie ele guvernamentale sau non-guvernamentale.

  1. CONVENŢIA PENALĂ PRIVIND CORUPŢIA
  2. Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003

CODUL PENAL al RM

 Articolul 5. Principiul democratismului
(1) Persoanele care au săvîrşit infracţiuni sînt egale în faţa legii şi sînt supuse răspunderii penale fără deosebire de sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie.
(2) Apărarea drepturilor şi intereselor unei persoane nu poate fi realizată prin încălcarea drepturilor şi intereselor altei persoane sau a unei colectivităţi.

INFRACŢIUNI CONTRA DREPTURILOR
POLITICE, DE MUNCĂ ŞI ALTOR DREPTURI
CONSTITUŢIONALE ALE CETĂŢENILOR

 Articolul 176. Încălcarea egalităţii în drepturi
a cetăţenilor
(1) Orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă în drepturi şi în libertăţi a persoanei sau a unui grup de persoane, orice susţinere a comportamentului discriminatoriu în sfera politică, economică, socială, culturală şi în alte sfere ale vieţii, bazată pe criteriu de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vîrstă, dizabilitate, opinie, apartenenţă politică sau pe orice alt criteriu:
 
Articolul 187. Jaful
(1) Jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane,
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 500 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de la 2 la 5 ani.
Articolul 190. Escrocheria
(1) Escrocheria, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înşelăciune sau abuz de încredere,
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 500 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 120 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani.

 Articolul 191. Delapidarea averii străine
(1) Delapidarea averii străine, adică însuşirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredinţate în administrarea vinovatului,
se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 500 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 3 ani.

INFRACŢIUNI CONTRA JUSTIŢIEI

 Articolul 303. Amestecul în înfăptuirea justiţiei
şi în urmărirea penală

(1) Amestecul, sub orice formă, în judecarea cauzelor de către instanţele de judecată naţionale sau internaţionale cu scopul de a împiedica examinarea multilaterală, deplină şi obiectivă a cauzei concrete sau de a obţine pronunţarea unei hotărîri judecătoreşti ilegale.
(2) Amestecul, sub orice formă, în activitatea organelor de urmărire penală sau a personalului instanţelor de judecată internaţionale cu scopul de a împiedica cercetarea rapidă, completă şi obiectivă a cauzei penale
 
Articolul 307. Pronunţarea unei sentinţe, decizii,
încheieri sau hotărîri contrare legii

(1) Pronunţarea cu bună-ştiinţă de către judecător a unei hotărîri, sentinţe, decizii sau încheieri contrare legii
se pedepseşte cu amendă în sumă de la 300 la 800 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 5 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.
Articolul 339. Uzurparea puterii de stat
(1) Acţiunile săvîrşite în scopul uzurpării sau menţinerii forţate a puterii de stat cu încălcarea prevederilor Constituţiei Republicii Moldova
se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 15 ani.
[1] Strategia Nationala Anticoruptie 2005-2007

Loading Facebook Comments ...

1 Comment

Add a Comment
  1. Conu Dacu dela Cetatea Tighina

    1 Decembrie 2015-
    Ziua Re-Unirii noastre cu România
    – Acțiuni Unioniste la Chișinău-

    http://iuliangramatki.romanism.ro/?p=194

    Cu ocazia acestei sărbători, mai multe asociații civice unioniste
    și-au coagulat eforturile pentru a marca o aniversare frumoasă
    a unui eveniment pivotant din istoria noastră
    și a revendica fireasca lui continuitate:
    Re-Unirea cât mai urgentă a celor două state românești.
    ———————————————————————–
    – La ora 11:00
    va avea loc o întâlnire în Scuarul Europei de pe bulevardul Ștefan cel Mare.
    (Eveniment organizat de Consiliului Unirii.)

    – La ora 14:00,
    din fața Liceului Gh. Asachi de pe strada Pușkin,
    va porni un marș organizat până la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt,
    apoi la ambasada României de pe str. București.
    Va fi citită o Declarație Istorică de Re-Unire.
    (Eveniment organizat de A.O. „Onoare, Demnitate și Patrie”)

    – La ora 15:00
    va avea loc un flash-mob în fața Catedralei Metropolitane,
    unde se va face o hartă umană a României Mari, așa cum va arăta după Re-Unire.
    (Eveniment organizat de Mișcarea Civică Unionistă „Tinerii Moldovei”)
    —————————————————————————-
    Să participe la aceste evenimente e o datorie morală pentru orice patriot.
    O prezență cât mai masivă va transmite mesajul că populația nu va mai răbda amânarea RE-Unirii
    de către o clasă politică discredidată, care urmărește doar interesele personale.

    N.B.
    Parlamentarul din București, Eugen Tomac, originar din sudul Basarabiei istorice,
    va organiza marți, 1 decembrie, evenimentul „Re-Uniţi sub tricolor”-
    când vor fi arborate drapelele României şi Rep. Moldova,
    simbolizând identitatea românească comună a celor două state,
    precum şi parteneriatul dintre Chişinău şi Bucureşti,
    la ora 12.00, la sediul biroului, str. 31 august 1989, nr. 98.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

What is 3 + 8 ?
Please leave these two fields as-is:
IMPORTANT! To be able to proceed, you need to solve the following simple math (so we know that you are a human) :-)
Consiliul Unirii © 2015 Frontier Theme